Adaptare
scenică: Dumitru Lazăr Fulga
Regia:
Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia:
Cristina Ciobanu
Distribuția:
Harpagon..................Ștefan Ionescu
Cleant...................... Bogdan Matei
Eliza.........................Daniela Vrânceanu
Valeriu.....................Dumitru Rusu
Mariana....................Alina Simionescu
Anselm.....................Ștefan Alexiu
Frosina.....................Firuța Apetrei
Simone.....................Simona Nica
Jacqueline.................Corina Goranda
La Fleche..................Valentin Braniște
Procurorul.................Roxana Mârza
Date despre dramaturg
Jean-Baptiste
Poquelin, sub al său pseudonim Molière (1622 –1673), a marcat istoria teatrului francez și a comediei universale.
Dramaturgul cel mai jucat, Molière s-a distins prin piese în care comicul,
pateticul și critica se îmbină armonios. El a știut să facă din râs o armă
pentru a combate moravurile societății sale după cum obiectivul propus a fost acela
de „a face să radă oamenii onești“.
Descriere
Spectacolul înfățișează moravurile unei familii burgheze din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în centrul căreia se situează Harpagon, personaj complex, stăpânit de o zgârcenie nemaipomenită și de un egoism pe cât de odios, pe atât de ridicol. Societatea in care trăim, una materialistă în care banul guvernează în detrimentul frumuseții, adevărului, dreptății, bunătății, purității speranței și gândului, nu diferă cu mult față de cea în care trăiau personajele lui Moliere. Așa încât, singura salvare rămâne, cum spunea Slavici: “Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit”.
Spectacolul înfățișează moravurile unei familii burgheze din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în centrul căreia se situează Harpagon, personaj complex, stăpânit de o zgârcenie nemaipomenită și de un egoism pe cât de odios, pe atât de ridicol. Societatea in care trăim, una materialistă în care banul guvernează în detrimentul frumuseții, adevărului, dreptății, bunătății, purității speranței și gândului, nu diferă cu mult față de cea în care trăiau personajele lui Moliere. Așa încât, singura salvare rămâne, cum spunea Slavici: “Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit”.
Cuvintele actorilor
Harpagon este un om al zilelor noastre,
care iubește,
care vrea să se bucure din plin de viață. Zgârcenia ce-l caracterizează însă îi
urâțește sufletul. Dacă luăm această
zgârcenie și
o echivalăm cu goana nebună după bani, din zilele noastre, ar trebui să ne dea
mult de gândit spectacolul. Obsesia banului te îndepărtează de oameni, de
sentimente și
ajungi să fii înconjurat doar de cei ce vor să profite de singuratatea ta. (Ștefan Ionescu)
LA FLECHE (SĂGEATA), SAU TIME IS MONEY, CLAR APARȚINE SECOLULUI VITEZEI CU
RĂDĂCINI ADÂNCI ÎN LUMEA LUI MOLIERE. CONJUGARE A VERBULUI A FURA, ÎNSĂ DOMINAT
DE EROS, POATE FI MANIPULAT. PESTE CÂȚIVA ANI POSIBIL SĂ DEVINĂ EL, PARVENITUL, UN MARE AVAR. DUPĂ
CE “CIORDEȘTE”
PE HARPAGON. VA ȚINE
PRELEGERI, LA RÂNDUL LUI, DESPRE CUMPĂTAREA FINANCIARĂ... ESTE ÎNSĂ MUT CÂND
ÎNTREABĂ CINEVA CUM A FĂCUT PRIMUL MILION. (Valentin Braniște)
"Banii înseamnă fericirea umană, pe plan abstract; așadar, cel care nu mai e în stare să se bucure de
fericirea umană concretă, se dedică cu desăvârșire banului" - Schopenhauer.
Cleant,
un Harpagon tânăr, o așchie care nu sare departe de trunchi, dă un important contrapunct… Cleant, un exercițiu de plastică, emoție și
teatralitate... (Bogdan Matei)
Ce bine mă simt…! (Firuța Apetrei)
Citate despre Avariție/ Bani
Banul nu ţine seamă de nimeni; banul n-are urechi, banul n-are inimă. (Balzac)
Averea
ilumineaza mediocritatea. (Abel Bonnard)
Banul,- spune-o
zicătoare -
După felul cum e scos,
Ori miroase a sudoare,
Ori e fără de miros. (epigramă de Ştefan Tropcea)
După felul cum e scos,
Ori miroase a sudoare,
Ori e fără de miros. (epigramă de Ştefan Tropcea)
0 Comentarii