- Hypolita -


,,Fericirea te face dulce, încercările te fac puternic, regretele te fac uman, eşecurile te fac umil, succesul te face să străluceşti, Dumnezeu te face să continui. “  Mahatma Gandhi

     -Sa treci maine dimineata pe la mine, sa servim o cafeluta la nisip si sa-ti dau un puiet de aloee, vezi sa nu intarzii, la 9 fix, zise in finalul micii noastre discutii din fata bacaniei, tanti Metodica.
- Asa cum ne-am inteles, tanti Metodica, o asigurai eu.
   Tanti Metodica, e o distinsa doamna profesoara pensionara, bucuresteanca ,, get-beget” , stabilita cam de trei ani in localitatea noastra. ,, am devenit sateanca ! “, cum ii place ei sa spuna. Viata la tara pare sa-i priasca tanti-tii Metodica  ! Desi crescuta si traita-n ,, puf “ , fiica de maior si sotie de general, tanti Metodica, n-a dus lipsa de nimic. A crescut, ca singura copila, nascuta spre  sfarsit de razboi, a primit o crestere aleasa in stil englezesc, lucru care se simte si-acum din aliura si discutii, a fost  rasfatata, cu pian si guvernanta, in particular a invatat : engleza, franceza, pianul si dansul classic, iar la scoala limba rusa, care… era ,,oportunitate “ in copilaria sa! A terminat matematica la Universitate, a predat multi ani la un liceu de elita si s-a pensionat dupa 35 de ani de catedra, cu o pensie cum zice distinsa doamna ;  ,,modica “ , asta insemnand 800 lei la ora actuala, o suma ,,infima” pentru traiul in capitala. ,, Nu-mi place sa cer , draga ! spune ea, Daca statul considera ca atat mi se cuvine !!! “ accept, dar cu o conditie : dau si eu la stat cat consider ca se merita !”
   La ora 9 fara un sfert plec… Tanya ma insoteste pana la portita, am luat un buchet de trandafiri din tufele noastre inflorite, un borcan de miere de-a mai proaspata, o punguta cu cirese si doua galuste de unt, puse-n frunze de vita ( mama tocmai batuse putineiul ) si ma indrept spre casa lui tanti Metodica, sa-i fac vizita promisa.
 Tanti se afla in gradina, trebaluind la un razor,  se ridica gratios si-mi iese ‘ntampinare.
-          Buna dimineata, tanti Metodica ! o salutai eu. Si-i intinsei buchetul de trandafiri si pachetelul.
-          Superbi, superbi ! admira ea buchetul. Dimineata era cand m-am trezit eu, spunse ea razand, haide-m in foisor, ca am pus de cafea !zi se ea scotandu-si manusile de lucru din maini si asezandu-le in buzunarul sortului.
Tanti, purta un capotel bleu-marin cu picatele albe si guleras alb de panzica dantelata apretat o palarie fina de pai legata cu bentita, purta un sort de gradinarit, ajunsa-n foisor isi scoase palaria si sortul si le anina in cuier. 
-Nu-mi vine sa stau, dupa ploaie buruienile se-nmultesc rapid ! isi privi mainile : draga, aproape m-am facut taranca, abia cand terminasem deja jumatate de razor de plivit, am observant ca uitasem sa-mi pun manusile de gradinar, dar nu-i nimic, chicoti ea.
Pe masuta din foisor ( un chiosc, confectionat din lemn, imbracat de ghirlandele trandafirilor- buchetari infloriti, de iasomie si talpa puisorului, strajuit de-un ,,adevarat copac “ de liliac si-un tei, era locul preferat de amfitrioana mea ), pe masa se afla un laptop deschis din care se revarsa o muzica relaxanta, ochelarii si cescutele de cafea, ce asteptau sa fie umplute. Pe-o plita mica electrica, alaturi intr-un vas de nisip, cafeaua isi raspandea aroma din ibric. O farfurie cu prajiturele, o zaharnita si-o carafa erau alaturi pe tavita. De sub canapea iesi o mogaldeata alba, pufoasa, un adevarat ,,zdreanta’’, era Piki, latra scurt si recunoscandu-ma se tolani apoi alene pe covoras. De pe canapeaua de rattan, pe o pernuta dormita tolanita o pisicuta neagra.
-El e ,,Bulgare-de-smoala” imi preszenta tanti, motanelul negru cu ochisori de smarald, l-am primit cadou de la unul din copilasii care vine sa fac lectii la matematica. Aflase ca am un soricel in magazie si mi l-a adus pe dumnealui, nu prea iubesc pisicile, dar Bulgaras e deosebit ! Hai sa punem cafelutaaa, e cu cardamonnn !  Tanti lua caimacul si turna apoi cafeaua in cescute, ne asezaram sa servim.
-  Sa schimbam muzica, si tanti agila cum manevra laptop-ul, din acesta incepu suav ,,Norvegian wood” al trupei Beatles, cu inconfundabilul sitar al lui Ravi Shankar.
- E o selectie din preferatele mele, facuta de nepotele. Tanti ma indemna sa servesc prajiturele.
-  Ibricu acesta-i facut de domnu Minu, se mandri ea cu superbul ibric din arama.gravat cu desene fine. Sa-ti povestesc, continua ... Cu trei saptamani pina-n Paste, cautam pe cineva sa vina sa ma ajute la curetenia de primavera, afland ca dida Nikita, costorareasa noastra se ocupa cu asa ceva am solicitat-o, desi cam cu teama, ca stiam cum sunt ,,portoricanii “ nostrii din Bucuresti ! Dida  a venit, m-a ajutat, curata, n-am ce sa-i reprosez, la plecare am intrebat-o cat ii datorez ! ,,cat crezi ca face, doamna !“ .Eu care stiam cum sunt tiganii,  amatori de vechituri i-am dat 10 lei s-un capot de-al meu mai decolorat pe care nu-l mai port si-un sapunel frantuzesc, le-a primit mi-a multumit, nu stiam ca are copii bine ajunsi, si cand am aflat m-am gandit ca poate se simtise jignita ca i-am dat capotul, dar peste cateva zile m-am intalnit cu ea si-l purta ! Din vorba in vorba, i-am spus ca eu caut un mester care sa-mi faca o usita dubla batanta, pentru foisor, ca sa nu mai intre dumnealui cand pofteste, ( tanti ameninta cu degetul pe Piki, care se retrase sub canapea ), si sa faca nazbatii! Mi-a, raspuns ca Minu al ei lucreaza fieraria si vorbeste, tot el cu vecinu Tache, tamplaru’ pentru  restul, si omul a venit, a lucrat ce se vede, iar la plecare dupa plata, m-a intrebat ce fac cu cazanul spart de langa magazie? Eu i-am raspuns ca-i ramas mostenire de la socrii mei, l-au uitat intr-o iarna afara, cu apa, si s-a spart, am zis ca o sa-l arunc. Domnu Minu s-a oferit sa-l ia si sa-mi faca ceva din, el, ca-i pacat sa fie aruncat. Mi-a adus peste o saptamana, ibricu, baita de nisip, o tingire si-o tava pentru prajituri. Ibricu-i argintat, zise tanti aratandu-mi-l, Dida e mestereasa ! S-a’ti mai zic ceva, de Paste am cumparat curcan crescut de ei, cresc in fiecare an, cate 10, 12, cate unul pentru fiecare copil si pentru ei, iar restul mai fac un ban. Mi-a zis sa-i dau raspuns de-l iau cu o saptamana inainte, ca trebuie meniu special la ,,margelat “ (indopat cu 10 miezuri de nuca, 10 catei de usturoi si 10 boabe de pipe, pe zi plus grauntele… pe saturate ). Am fost la ei de l-am luat, mi l-au taiat si curatit ei, i-am spus ca puteau sa ma cheme cand era gata, mi-au raspuns : ,,Doamna, musai sa-l vedeti ca e viu, sa nu credeti ca va dataram vreo mortaciune ! “. Nikita mi l-a curatat  ,,boboc “ ca de expozitie, eu intre timp am mai discutat cu domnu Minu, de una de alta, despre copii,  la terminare mi-a dat si-o legatura de pene de la aripi si coada ,,pentru uns placintele si friptura “, ,,sa-l mancati tot sanatoasa, doamna, iar de o sa va placa, mai poftiti ! “. Curcanul a fost delicious, savoare regeasca, naturala, i-am dat si lui Lulu, cand a fost pe-acasa, jumatate !
Cafeaua s-a mai racit si sorbim, e minunata, si prajiturelele cu cereale, nuci si stafide delicioase, din laptop continua vocea inconfundabila a Naarghitei cu ,,chal chal mere sathi … “  iar tanti…, s-o tot asculti povestind.
 –Sa-ti zic, draga, cum am hotarat sa ma fac ,,fata de la tara “, poate te miri !!!... cum eu ? o bucuresteanca sadea, am renuntat la viata tumultoasa de oras, la prieteni, la tabieturi, la comoditate ? Efectiv ,,nu mai puteam ! “ Trebuia o schimbare…! Si am ales…! Eu cred ca bine…!
Dupa ce s-a prapadit Alexandru, sotul meu, colonelul, toata ,,lumea mea “ parea ca s-a prabusit. El se ocupa de tot, de partea administrativa, de plata facturilor, avea o pensie buna, el era cu toate, dimineata avea program, lua paine, ziare, facea piata, plimba pe Piki, avea grija sa nu-mi lipseasca nimic, eram o rasfatata ! Nu ne lipsea nimic, plimbari la sosea, la restaurant cu prietenii, vizite, excursii, asa am vazut jumatate de lume, spectacole, teatru, muzica, peteceri mondene! Dupa primul infarct, am cautat sa-l protejez, dar nu ma lasa, zicea ca ,, nu are nevoie de dadaca ! “ Am cheltuit prin spitale, doua interventii pe cord deschis, una la noi si una la Viena, si restul familiei au fost alaturi de noi, dar ce a fost sa se-ntample s-a ‘ntamplat, a murit in somn. Tanti isi sterse o lacrima cu coltul batiste:
- Cel putin nu a suferit !  Lulu cu nora si fetitele au fost alaturi, ca sa trec, dar si ei aveau pe-ale lor, in privinta banilor au o situatie buna, Lulu e operator de trafic la aeroport, iara Gertrude, nora-mea are cabinet de avocatura, se descurca. Ma simteam parasita, imi venea sa urlu cand ma vedeam singura in toata casa, sa ma urc pe pereti, simteam o durere vie, orice as fi facut (avusesem aceleasi simptome la moartea parintilor mei, se prapadisera la marele cutremur, erau in vizita la niste prieteni in blocul de la Scala, toti au pierit, am trecut cu greu, Alexandru mi-a fost sprijin, dar acum el nu mai e! ) . Migrenele mi se accentuasera, prietenele venite ,, sa ma consoleze “ mai mult rau imi faceau ! (ce-o sa te faci tu doar cu 800 lei pe luna ? sa faci petitie de recalculare, ma indemnau ele, apoi incepeau sa-mi  faca planuri mie si altora, sa spuna ce trebui facut, cine a mai murit, ce medicamente si boli mai au, apoi politica, barfirea celor in lipsa, povestitul telenovelelor si intrigilor  politice si … tabinet ! Pina ce…le-am zis : ,,enough ! “ (ajunge !), ma doare capul de ,,dadaceli “ , nu o sa ma vedeti pe mine facand jalbe la casa de pensii si ,, batand cratita” la guvern, gasesc eu o solutie ! Am stat si m-am gandit cateva nopti incotro sa apuc, pensia nu-mi ajungea nici sa-mi platesc pe jumatate facturile, ce sa fac, sa apelez la copil ? Nuuuu, sa-mi vand lucrurile, sa ma mut intr-un apartament mai mic ?! Nuuu si nuuuu ! M-am tot sucit si mi-am amintit de ,,casa asta batraneasca “, dar cum sa plec, Alexandru e inmormantat in Bucuresti, cum sa fac!? Sa plec l-a casa socrilor mei, sa-l parasesc, doar…un gand… Ce-ar fi daca… !? Raspunsul l-am aflat in vis, de la omul meu ;  ,,Tu sa nu-mi duci grija, ca am aici de toate, sa ai grija de tine, ca oriunde esti tu eu iti  vin alaturi ! “ Nu stiu de-a fost el sau Dumezeu mi-a aratat un inger cu chipul lui ! Am vorbit cu baiatul, la inceput nu a vrut :
-Mami daca ti e urat, vino de locuieste la noi, sau te ajutam noi, nu te lasam, cum sa te duci la casa bunicii, e nelocuita de 5 ani! a sarit in ajutor si noru-mea :
- Si cu pensia o sa rezolvam noi, dam in judecata statul, cunosc procedura, e doar dreptul tau !
– Nu o sa ma vezi niciodata pe usile tribunalului Gertrude! Lasa ca destul le bati  tu, ca doar asta ti-e meseria! i-am raspuns eu cam rautacioasa, si-mi pare rau .
– Eu doar am vrut sa ajut mamica, se scuza ea . Tanti Metodica isi termina cafeluta, deschise o tabachera micuta cu chipul reginei Nefertitty:
- E de cand am fost in Egipet, in urma cu opt ani ! adauga ea  si extrase o tigarusa, si-o aprinse, si completa :
-Ma mai ,,destrabalez si eu oleaca “, chicoti ea, …asta din tabiet si de sufletul raposatului o tigara pe zi nu strica prea mult,  continua apoi :
- In sufletul meu eram totusi in dilema, avand in vedere experinta mea referitor la  ,,viata de la tara “, asta se limita la cele 2-3 vizite anuale pe care le faceam cu sotul la socrii mei, de fiecare data noi fiind musafiri, adica pun’te masa, ridic’te masa  ! Nu aveam cunostinte de gospodarire sau de agricultura ! Am mers si-am vorbit cu parintele de la Cernica, i-am povestit ce-am de gand si visul ce-am avut, si l-am intrebat : ,,Ce sa fac  ? Si daca poate sa-mi dea sfat ! “ Raspunsul l-am primit pe loc :
- Dumnezeu cunoaste calea, si ti-a dat un raspuns, nu pot eu sa fiu contra la ceea ce a hotarat, urmeaza-ti calea ! a spus preotul, mergi cu Bunul Dumnezeu ! Si l-am ascultat, pe scurt : am vandut apartamentul pe un pret bun, lucrurile de valoare: mobile stil, pianul, covoarele, tablouri, bijuterii-  i le-am dat baiatului, ca tot isi terminase vila. Am oprit pentru mine si le am aproape, cartile mele dragi, discurile de vinil, garderobul, fotoliul meu preferat, lampadarul, florile, albumele familiei si inca ceva ,,flecusete “dragi si bine’nteles amintirile. Cu aproape jumatate din ce-am luat pe apartament, baiatul intr-o luna a renovat aceasta casa, cu materiale traditionale, a facut baie, a inchis veranda unde am ,,sera mea “ pentru floricele, a instalat hidrofor, butelie pe gaz, incalzire central de m-am putut muta. La inceput un an am zis ca dau inapoi, dar m-am ambitionat si-am reusit! La inceput nu prea cunosteam pe nimeni, oamenii sunt suspiciosi cu noii veniti in comunitate, sau poate mi s-a parut mie, dar Slava Domnului, supravietuiesc. Tanti stinse tigara in scrumiera de cristal.
-Primul semn bun, a fost ca-n ciuda unei aparente oboseli, migrenele s-au rarit ! Treptat am renuntat si la medicamente, ma luam cu treaba si efectiv uitam, ma simteam bine,  iar acus ,,sunt independent  “, inca anul trecut cand am fost la control, medicul personal a exclamat :
- Ce-ati facut, doamna ?, la care eu am crezut ca-mi va da o veste neplacuta, eram asa mirata incat m-a linistit :
- Aveti o tensiune de aviator si celelalte analize sunt bune, doar oleaca, colestrolul, dar nu-i grav!
-Urmati cu acelasi tratament, mi-a zis el ?
-Da am raspuns eu, cu toate ca spre rusinea mea minteam, nu mai luasem medicamentele de tensiune, de doi ani, dar ca sa nu-l supar… Dar vorbesc numai eu!
– Imi place sa va ascult ,Tanti, ii raspunsei. 
-          In fiecare zi ma trezesc dimineata, la rasarit, mai lenevesc cateva minute, din obisnuinta, apoi ies afara, fac miscare, hranesc ,,menajeria “(asa spune Tanti, pasarilor si animalutelor din ograda) Dupa aceea ma spal cu apa rece neinceputa ( proaspat scoasa din fantana ) ma inviorez si-o jumatate de ora fac gimnastica de respiratie si trup pe rogojina, iarna ‘n ,,sera ‘”, vara afara ! apoi merg prin iarba inrourata si-mi curat mintea, imi prepar ceaiul sau cafeluta, citesc stirile si bineinteles horoscopul, apoi vad ce am de facut, mereu gasesc ceva, imi place ! Dar bune cirese!  zise ea savurand cateva din farfurioara, A facut si cel mic, si-mi arata cu mana un copacel din gradina!  Din cele rozalii, a rodit doar 3, dar ce pretentii sa am ca-i plantat, doar de 2 ani, de la anul vom fi mai ,,bogati” zise Tanti ! Stii, draga, calculele mele s-au adeverit, am redus mult cheltuielile cum mi-am propus, din facturile ce plateam inainte, acus platesc doar vreo doua , la curent, internet la telefon am cartel, iar  restul…. s-au evaporat ! O fi statul hapsan, dar nici eu nu-s buna de fraierit ! PC-ul acesta mi l-au adus nepotelele, Alina e la liceu, la informatica si a primit unul mai perfomant, iara Sabina , iubeste pianul si vrea sa mearga la liceu de muzica!  Si tanti imi arata poze cu fetitele. Tanti se ridica… Vin imediat ma asigura ea, aduc ceva bun. Si se-ntoarse cu o tavita cu doua pahare aburite cu lingurite in ele, am facut serbet de floare de salcam, dar si din toporasi, e bicolor. Am savurat serbetul, aroma florilor si apa rece a fost de milioane, iar muzica indiana, incantatoare se revarsa…
-          -Multumesc, nu am mai servit de mult serbet.
-          – Am facut cateva borcane, sa fie ! Uite asa ma gospodaresc si cum iti spuneam, am redus cheltuielile si implicit contributia directa si indirecta la stat, imi ajunge pensia ce am pentru consum personal. Nu fac achizitii inutile, ce mi-ar trebui  apa curenta, cand am fantana, ce mi-ar trebui masina, cand au altii, masina e buna doar cand e unealta de facut bani! Nu am avut niciodata si asta nu m-a impiedicat sa colind lumea ‘n lung si-n lat, am fost din Shanghai in Toronto, din Leningrad la Cairo, am vizitat Viena, Paris, Roma, Venetia, Praha, Atena, Ierusalim, si multe altele, am vizitat toata tara, ce-mi trebuie bataie de cap, masina de tocat banii, cu taxe, asigurari, revizii, prefer sa fiu pasager ! Tanti are dreptate, continua : Ce mi-ar trebui televizor cand am PC-ul, ce mi-ar trebui sa mai cumpar ziare sau carti ? Inca o treaba de m-a distrat anul trecut cand au venit baietii de mi-au instalat internetul, m-au intrebat de vreau si cablu de televizor, le-am spus ca nu. Apoi mi-au povestit ca  au tras cablu la un batranel ce facuse cerere si cand au vrut sa faca proba la televizor, batranelul nu avea televizor, avusese unul pe vremuri din cel pe lampi, dar se defectase si-l urcase-n pod si altul nu a mai luat. Baietii totusi i-au zis ca daca nu are tv sa nu puna cablu, ca nu are rost, iar de isi cumpara televizor sa-i anunte. Batranul a sarit ca ars : ,,ce, daca toata lumea are cablu, el de ce sa nu puna, vor poate sa-l pacaleasca, sa piarda promotia, si sa se scumpeasca intre timp, si uite asa plateste cablu de-un an jumate si televizor nu are, dar ii convine, ,,e si el in randul lumii “ .( Cazul e autentic, pe batranel il cunosc si eu, e cam ciudat ! ) Habitatul  la bloc e cheltuiala fara rost, platesti gunoi, apa, canal, chiar de mananci in oras sau la ,,mama”, chiar de nu bei apa de la robinet, alte utilitati la fel, iar iluzia ca ai fi ,,proprietar “ pe ceva, iluzie doar!  Vara trecuta, Lulu cu un prieten mi-a facut si instalatia cu 2 panouri solare, confectionata de ei, si un panou solar de fac lumina-n casa, de n-ar fi frigiderul nici nu as avea nevoie de curent.  Daca stam sa ne gandim bine, mare risipa se face, iar statul incurajeaza consumul nejustificat, pentru a colecta taxe si impozite ,, biruri grele ce ne leaga de glie!“, nu mai zic de rate, comisioane, abonamente-cea mai subtila forma de ,,jupuire’’, consumi-nu consumi platesti, ce-a ramas nu se reporteaza, ce ai in plus platesti ! Asta e economie calculata matematic concluzionai eu .
-          – Nuuu matematic, draga mea, ci logic, e ca un joc, dar logic, cand ceva e prea ,,perfect “, sigur altceva nu-i in regula, cand o multime tinde sa se uniformizeze, e acelasi lucru ! 
-,,Prea frumos ca sa fie adevarat ! “ completai eu .
- Exact, ma aproba tanti, iar doua lucruri se platesc, sunt scadente pe lumea asta : fandoseala  ( fala desarta ) si prostia, si statul le cultiva si le intretine, pentru ca stie ca nu poate pierde niciodata plata! Eu am trait, auzit  si vazut multe, doar suntem la limita  a doua lumi, occident si orient, si eu am ales!
In discutii cu tanti Metodica, timpul zboara, imi privesc ceasul, e deja ora 11,  as mai ramane e cum se zice ;  ,,nu ne saturam de vorba “ dar nu stiu cum sa-i spun ca vreau sa plec .
- Si pe ce criteriu  ati facut alegerea ? am intrebat .
-  Data viitoare draga mea, acum vad ca te uiti la ceas si cred ca  doresti sa pleci !
–De unde stiti ?
–        Asa e, poate te-am tinut prea mult ! Acus si eu trebuie sa hranesc puisorii de la closcuta, si pe Balasa- caprita, azi a ramas acasa, nu a mai mers cu turma, ca e Duminica !
–        – V-ati luat capra? o intrebai mirata. 
–        – Da, si e cu lapte, hai sa faceti cunostinta, mi-am luat si cinci gaini, si-un cocos, am si o pereche de rate, ca sa parafrazez ; ,,mi-am luat si eu animale si pasari, sa fiu in rand cu lumea. “ Rase apoi continua :
–        - Imi promiti ca vii maine, ca tot e sarbatoare, la un… ceai - five o’clock ! please!  -si o sa afli mai multe !  - Yes Lady , of course ! – Ok ! si  ca sa ai motiv, adu- mi te rog niste propolis, ca doresc sa fac tinctura, eu folosesc !  Mi-am luat  sacosa cu ghiveciul cu planta de aloee, tanti mi-a pus si-un borcanel cu serbet bicolor ( toporasi si floare de salcam ) . Am plecat spre casa, e o femeie  de treaba tanti Metodica, si maine negresit nu o sa intarzii la ceaiul de la ora 5, fac tot posibilul, m-a facut curioasa!