- Hypolita -
,,Marea taină a existenţei noastre nu constă în a trăi, ci în a şti pentru ce trăieşti.”
 Dostoievski
                                                              
   Dupa atatea ,,evenimente “ , musai politice ( ca la noi de fapt doar asta se-ntampla dupa glagoria unora !) toata lumea ,,vorbeste discutii “ si ,,discuta vorbe’’, mai ceva ca microbistii consumatori de ,,bomboane agricole - seminte prajite baietiiii ! “ pe stadionul unei echipe din categoria onoare ! De la taierea frunzelor in scopul hranirii canidelor si flecareala pe buza santului, trecand prin crasme de tot felul si pana in ,,parlamient “ ! pensionarele colectiviste si ,,filozofii “ de mahala si bodega, fac si desfac mai ceva decat , conu’ Leonida cu consoarta’i Eftimita ! Numaratoarea sufragiilor ar fi fost alta, daca insa-si Ghita Pristanda, ar fi fost convocat, in calitate de  ,,expert “, sa aduca ,,putintica lumina “ in acest caz ! Din discutiile ‘cestea pe tema cestiunii ,,a fost, sau n-a fost ?” nu iese nici ,,o branza “ ! doar ,, luarea mau-lui” de la grijile cotidiene ale plebeilor ! Si fiindca veni vorba de branza sa incepem cu ceva retete pe baza de… lapte. Pentru inceput mentionez ca sursa lichidului hranitor nu-I vreo ,,promisiune electorala “ a vreunui politruc, referitor la faptul ca va curge lapte si miere daca iese el !  (unii ar prefera mici si bere ! sic ! ), ci ,,vitele cu lapte” din gospodaria proprie, iara pentru cine nu are, o  sursa e piata.  Nu va sfatuiesc sa folositi ca sursa lapticul din tetrapak-urile sau pungile de prin rafturile magazinelor, ca nu iese mai nimic, mai ales la cel degresat ! Vara laptele e mai mult si mai slab, iarna e mai putin, dar mai gras, in functie de alimentatia copitatelor.
Branzica dulce de casa – de cand ma stiu, mama pregatea pentru noi copiii acest sortiment simplu de ,,branzica oparita “, specifica Indiei, cum aveam sa aflu mai tarziu, denumita in hindi ,,paneer” . Pentru a pregati ,,paneer” e nevoie de 1-2 sau mai multi litri lapte proaspat, acesta se fierebe intr-un vas curat, smaltuit sau din inox ( exclus vas din aluminiu ), cand a ajuns sa fiarba se adauga suc de lamiae proaspat stors si se mesteca cu lingura de lemn, iar branzica se va aglomera in ,,ghemotoace “ in vas, plutind intr-un lichid verzui acrisor ( zer ).  Se da vasul jos de pe foc iar branzica se aduna cu lingura sau spumiera si se pune intr-o sita sau sedila din tifon sau canavas, se pune la scurs, si cu asta gata ! Zerul nu se arunca sau se da la pisici sau purcei, cum ati crede, ci se foloseste pentru supa ( de exemplu : rosii, dovlecei ,mmm ! ) sau o specialitate de mamaliguta numita balmos.
Unt limpezit-clarificat - numit  in hindi ,,ghee”, este modul cel mai vechi de a pastra acest aliment  o  perioada indelungata ( chiar si sute de ani ) fara a fi nevoie de sare sau frigider ! In antichitate locuitorii  meleagurilor noastre,  faceau negot cu produse agricole:  unt, miere, grane, animale, etc. Cand mama ,,bate putineiul “ si asta destul de des, pentru ca are vreo 5 ,, musterii la oras “ pe care saptamanal ii aprovizioneaza cu lactate. Cum cantitatea de unt stransa saptamanal e destul de mare, statul untului proaspat in frigider prea multe zile da spre rancezire.  Cand se umple castronul cu untisor, noi il prefacem in ,,ghee”. Cine nu are unt proaspat poate folosi din cel cumparat, insa fara sare, cantitatea de ghee rezultata fiind conforma cu continutul de grasime al respectivului pachet de unt ! Intr-un vas curat, smaltuit sau din inox se pune la foc mic, ( poate fi si-o plita) untul ! Acesta va incepe sa fiarba facand spuma si cu un zgomot specific, unii aduna spuma, dar oricum aceasta va depune o parte din ea in sediment, cand s-a evaporat toata apa, lichidul are o culoare limpede, clara iar sedimentul depus are culoarea jumarilor, in acest moment se da vasul jos de pe foc ( daca se depaseste fieberea, sedimentul se arde, lichidul se degradeaza si fumega, devine ars si toxic pentru consum ). Cand s-a mai racit se toarna in vas curat, de preferat din sticla sau ceramic smaltuit, cu atentie ca sa nu se scuga si sedimentul. Sedimentul depus, se arunca. Dupa racire recipientul se leaga cu hartie pergament, sau se capaceste, se pastreaza la loc uscat si intunecos, dar rezista bine si in dulapul din bucatarie ! Ghee este un adevarat elixir de sanatate, in ayurveda – e unul din pilonii de baza ai acestui tip de alimentatie traditionala !  Si… acus ceva dulce si aromat : ,,gulab jamun “, reteta o am de la Tante Metodica, unde am savurat saptamana trecuta aceste delicioase gogosele insiropate !
   Se prepara un sirop din 2 pahare apa si un pahar de miere sau zahar, la care se adauga atunci cand fierbe cateva pastai de cardamom ( hel ) zdrobite, cateva firicele de sofran, putina vanilie, iar la final apa de roze, sau sirop de trandafiri, se da de-o parte pe marginea plitei si se acopera. Se prepara un aluat moale ( ca de gogosi ) dintr-o cana de branzica paneer omogenizata bine ( se poate folosi o cana de lapte praf daca nu avem branzica la indemana), 3 linguri de faina, un varf de curtit bicarbonat sau praf de copt stins in 2 linguri de iaurt de casa, trei linguri de lapte proaspat, o lingurita ghee topit si un pic de sare. Faina se amesteca bine cu branzica omogenizata sau cu laptele praf, se incorporeaza ghee, iaurtul si laptele dulce, si se framanta obtinand un aluat mai moale, daca-i prea subtire se mai adauga faina, se lasa la ostoit 10 minute. Se modeleaza cu mainile din aluat bilute netede de marimea unei cirese, se incinde ulei in ceaun sau tingire in strat de cateva degete si cand e ,,ca pentru gogosi “ se pun bilutele din aluat  la prajit. Initial se vor lasa la fundul ceaunului, dar apoi se ridica si ,,cresc”, se prajesc pana capata o culoare maroniu-deschis, se scot cu spumiera pe pat de hartie absorbanta. Calde se pun intr-un vas curat, se toarna apoi siropul fierbinte si aromat, se lasa cateva ore pana absorb lichid, se pot da la frigider, reci au mai multa savoare,  se servesc cu mana sau lingurita din farfurioare, cu putin sirop si presarate cu nuca de cocos sau fistic maruntit ! Dupa gust la pregatirea siropului se poate folosi si menta, cuisoare, scortisoara, dar denumirea de ,,gulab jamun” vine de fapt de la aroma de trandafir !