A venit Moş Nicolae!

- Lucia PATRASCU -

La ceas de sărbătoare închin câteva versuri pentru oraşul meu.

Versuri din volumul „ Cunună la Nunta de Aur” Brăila 2008

(pentru 6 decembrie)

botosaninecenzurat.ro

 BRĂILA

Oraş cu nume de fecioară alintată,

În care, Chiralina, altădată,

Privea prelung rotundul apelor,

Ce-a dunărit vârtejuri tuturor

Şi îi chema ademenind c-o floare

De nuferi albi…Şi zboruri de cocoare…

Lumina crescătoare lângă maluri

Se albăstrea în rotunjimi de valuri.

Şi doar sclipiri de aur săgetând

Însufleţeau şi legănau în gând

Un dor de ducă…Fugă în adâncuri

Cutremurând înfiorate prunduri…

Un dor de ducă pe cărări răzleţe,

În care numai stele spun poveţe

Şi-arată calea care o cutreier…

Pe mal se-aude ţârâit de greier,

Iar salcia-şi apleacă braţul moale

Vrând să cuprindă unduiri egale,

Ce feciorind învăluiesc cunună

Şi aşteaptă (iarăşi?) trup de şarpe de cadână.

MOŞ  NICOLAE

Prin nămeţii de zăpadă,

Răsturnaţi ca din copaie,

Uşurel, ca să nu cadă,

Vine Moşul Nicolae…

Merge-ncet!...Se mai opreşte

Puţintel…Că-i obosit!...

Şi răsuflă bătrâneşte

Mulţumit că a venit

Ca să-i bucure cu daruri

Pe micuţii de ştrengari,

Să îi treacă peste valuri

Şi să-i vadă crescând mari…

În pătucuri înfăşate

Copilaşii, zic că dorm…

Însă tot vorbesc în şoapte,

Fiindcă n-au poftă de somn!...

Lustruite, lângă uşă,

Stau ghetuţele zglobii,

Aşteptând câte-o păpuşă…

Dulciuri multe…Jucării…

Moşul ştie!...Şi le-aduce

Tot ce şi-au dorit vreodată,

Apoi liniştit se duce

Pe la alţi copii, ce-aşteaptă…

Toţi din casă s-au culcat…

Doar o zgâtie bălaie

Furişată, a strigat:

- „ A venit Moş Nicolae!”