VIAŢA DUPĂ VIAŢĂ

- Lucia PATRASCU -

abgda.wordpress.co














Pe scara vieţii mele fac popas…
Şi-ncerc s-adun în mine tot ce-a fost,
Căci drumul mă conduce pas cu pas
Spre Tine, ziditor de vieţi cu rost!

M-ai ajutat în drumul meu oprit
Să nu privesc în jos…Să n-ameţesc…
Căci de la Tine un Cuvânt Sfinţit
Mi-arată cum să urc…Nu şovăiesc

Să îţi ascult Cuvântul Ziditor!
Căci vreau să văd Lumina ce-o împarţi
Cu dragoste şi pace, tuturor,
Spre toţi copiii Tăi!...Şi ai mei fraţi…

Îmi recunosc greşeala, ce-am greşit
Cu fapta…Sau cu gândul…Pe pământ…
Şi mă întorc la Tine preasmerit,
Căci sunt pârâşul meu la Tronul Sfânt!...

Eu las pământului ţărâna mea…
M-am nevoit să scap de tot ce e urât…
De şubred trup, ţinând la coaja sa…
Să mă întorc la Cerul Tău cel Sfânt!

Căci viaţa noastră-i goală…Şi-i învinsă
Când Dumnezeu nu locuieşte-n ea!
Din tot ce-a fost mereu în viaţa  mea,
Doresc s-ajung acolo-n Viaţa Ta,

Să-ncarc hambare-n viaţa viitoare
Cu roadă Sfântă din Sămânţa Ta
Ce-ai semănat-o…Şi ai pus-o-n soare
Ca s-o-ngrijesc…S-o urc la Mila Ta...

Să scot către Lumină firul Tău
De viaţă!...Şi cu Vorbe Ziditoare,
Ce mi-ai trimis pe razele de soare
Mi-a întocmit cărări spre Casa Ta!

Ca să mă întorc în Cerul Tău cel Sfânt
De şubred trup, ţinând la coaja sa,
M-am nevoit să scap…De tot ce e urât!...
Eu las pământului ţărâna mea…



ÎN  MEMORIA  DOMNULUI  GHIŢĂ  ŞTEFAN,  DIRECTORULUI TIPOGRAFIEI OFFSET  GRAFIC, BRĂILA.
DUMNEZEU să-l primească şi să-l odihnească în plaiurile Sale fără dor!

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii