- Virgil ANDRONESCU -
Au trecut 2 ani de cand in Romania avem un Sfant Alexandru in
minus. Au trecut 2 ani de cand legendarul geniu al chirurgiei infantile
romanesti, Profesorul Doctor Alexandru Pesamosca – Tata Pesi sau Ingerul
Copiilor, Nea Pesi pentru colegi – s-a dus intr-o lume mai buna, pe 1
septembrie 2011.
Cu cateva luni inainte de a pleca
la Dumnezeu,
l-am vizitat in rezerva domniei sale din incinta spitalului de copii
,,Budimex'' din celebra si necrutatoatea noastra capitala Bucuresti. Am
discutat cateva minute cu dl dr., era obosit si extenuat de boala si batranetea
ce-l chinuiau de multa vreme. I-am spus ca sunt fostul sau pacient, i-am aratat
Carnetul de Sanatate scris si semnat de dansul in perioada 1972-1982. Inainte
de a pleca, i-am daruit- cu nestavilita emotie in suflet,cea de a doua mea
carte de poeme ,,Ultimele luni din viata umbrei mele'', i-am strans mana
tremuranda, m-a privit atent in ochi si mi-a zambit cu acel zambet increzator
si incarcat de bucurie- zambet ce mi-a revenit imediat din strafundurile memoriei
vizuale. Pe parcursul intregii mele vizite, de undeva din stanga usii- de pe un
scaunel modest,ne-a supravegheat atent o doamna cu zambet intelegator. Medicul
Alexandru Pesamosca http://isabellelorelai.wordpress.com/2013/09/01/linia-pesamosca-profesor-doctor-alexandru-pesamosca/ s-a asezat greoi pe patul de spital, s-a intins, mi-a facut
cu mana un semn de ,,la revedere!'', mi-a zambit cu ochii inlacrimati- in semn
de multumire, iar eu am tras dupa mine- fara a face prea mult zgomot, usa capitonata.
Peste cateva luni aveam sa aflu din presa ca dr. academician Alexandru
Pesamosca s-a stins in rezerva pentru copii, intr-un anonimat nemeriatat- dupa
o lunga cariera medicala in care a tratat multe zeci de mii de copii- foarte
multi dintre acestia, prin care ma numar si eu, au trait si traiesc ca oameni
normali si utili societatii romanesti de ieri si de astazi. Insa nu pot sa uit-
m-ar mustra extrem de dureros constiinta, ca acest OM a fost bataia de joc-
iertati-mi duritatea realismului!, a societatii contemporane, dupa ce in
perioada anilor '70 si mai ales '80 intreaga lume medicala din Europa il aprecia
si-l recunostea ca Maestru al Chirurgiei Estetice si Reparatorie Pediatrice http://isabellelorelai.wordpress.com/2009/07/19/a-uita-uitare-profesor-doctor-alexandru-pesamosca/ . Un
nume urias intr-o tara mica si aflata in plina
dezintegrare moral-institutionala si bascalios cetateneasca. La aproape doi ani
de la decesul academicianului Alexandru Pesamosca, am publicat prima mea carte
de proza ,,Foaie de observatie - jurnalul unei constiinte'' http://scrieliber.ro/2013/06/21/foaie-de-observatie-jurnalul-unei-constiinte-1/,
http://scrieliber.ro/2013/06/22/foaie-de-observatie-jurnalul-unei-constiinte-2/
- carte in care l-am mentionat pe cel ce m-a renascut prin vointa si puterea
bunului Dumnezeu in mainile caruia a fost o ,,unealta'' intru binele a peste
50.000 de copii nascuti cu grave si nemaiintalnite malformatii congenitale.
Acum, la doi ani de la disparitia lui Tata Pesi- asa cum ii spuneau prietenii
apropiati, aduc memoriei sale aceste cuvinte-sentimente-retrairi, intru
nemurirea memoriei marii personalitati medicale si marelui OM!
Dumnezeu fie cu el!
Postări
0 Comentarii