Pe adevărații maeștri ai
teatrului îi găsim, mai degrabă, departe de scenă. De obicei, ei sunt cei care înțeleg ca teatrul
nu e o mașină de reprodus clișee și convenții. Sunt
cei care-i caută sursa vie pe
care nu o regăseşti tot timpul în sălile de teatru unde mulțimi de
oameni se-nghesuie în fiecare zi, preocupați săcopieze o lume sau alta. Copiem, în loc
să să ne creăm propriile lumi care să incite la dezbateri, care au la bază emoțiile
ascunse în
interiorul nostru. În fapt, tocmai Teatrul este cel care reușește să dezvăluie aceste lumi. De multe ori ma întorc la proză ca să înțeleg mai bine cum e teatrul. Zi de zi, mă surprind gândindu- mă la scriitorii care, acum aproape o sută de ani au descris în mod profetic, dar
fără exagerare, decăderea zeilor europeni, apusul ce a
cufundat civilizația noastră într-o beznă în care nici astăzi nu s-a făcut lumină. Măgîndesc la
Franz Kafka, la Thomas Mann și la Marcel
Proust. Acestor profeți le-aș adăuga astăzi numele lui John Maxwell Coetzee.
Sentimentul lor
comun al sfîrșitului inevitabil al lumii - nu al planetei, ci al unui model al
relațiilor interumane - și al ordinii
sociale și răsturnărilor acesteia, ne însoțește astăzi, marcându-ne profund. Pe noi,
cei care trăim după sfîrșitul lumii.
Noi, care trăim în fața unor
crime și conflicte ce izbucnesc în fiecare zi, în mereu alte locuri, mai
rapid chiar decât reu șesc să fie relatate de
mijloacele de comunicare. De altfel, aceste "incendii" devin repede
plictisitoare și dispar fără urmă din relatările de presă. Iar noi ne simțim neputincioși, îngroziți și încolțiți. Nu mai
suntem capabili să înălțăm turnuri, iar zidurile pe care le
construim cu încăpățânare nu ne
ap ără de nimic; dimpotrivă, ele însele au nevoie de protecție și grijă, lucru care ne consumă o bună parte din energia noastră vitală. Și nu mai avem
forța de a încerca să vedem ceea ce
se află în spatele porților, dincolo
de zid. Tocmai din acest motiv teatrul ar trebui să existe și, de acolo, din
spatele porților, să-și caute
forța. Pentru a pătrunde cu
privirea acolo unde ne este interzis.
„Legenda
îns ă încearcă să explice inexplicabilul. De vreme ce pleacă de la un adevăr, trebuie să sfârşească din nou în
inexplicabil” – în aceste cuvinte descr ie Kafka transformarea legendei lui
Prometeu. Eu asociez profund aceste cuvinte modului în care ar trebui să fie teatrul. Și un asemenea
teatru, care să-șiaibă începutul în profunzimea adevărului iar sfâr șitul în
inexplicabil, le doresc tuturor slujitorilor acestuia, atât celor de pe sce nă, cât și celor din
public. Le-o doresc din tot sufletul!
Krzysztof Warlikowski
(traducere în limba român ă: Luiza Săvescu
Tel.: 021
315 36 36, 021 313 42 78, 021 311 32 14, Fax: 021 315 00 48, office@uniter.ro,www.uniter.ro BCR
Sector 1 – Cod IBAN ROL: RO86RNCB0072049712860001
Krzysztof
Warlikowski este unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai
generației sale. S-a născut în Polonia în 1962. Împreună cu scenografa Małgorzata Szczęśniak, Warlikowski creează imagini teatrale excepționale. În
munca sa cu actorul, îl îndrumă pe acesta către cele mai profunde straturi ale
creativității sale. A
inventat, practic, un nou fel de a pune în scenăShakespeare. Opera sa include, de asemenea, interpretări subversive ale tragediilor grecești, și este
cunoscut și pentru punerea în scenă a autorilor contemporani. Producția sa
Purificare de Sarah Kane a fost foarte bine primită la Festivalul de la Avignon în
2002 și la Festival de Théâtre des Amériques din Montreal - acesta fiind
un moment decisiv pentru intrarea lui Warlikowski pe scena internațională.
Din
2008 este director artistic al NowyTeatre (Teatrul Nou) din Varșovia, unde a
regizat pân ă în prezent
patru spectacole care au la bază adaptări proprii după mai multe texte: (A) Pollonia (2009),
Sfâr șitul (2010), Povestiri africane de Shakespeare (2011 ) și
Kabaretwarszawski (2013). În prezent lucrează la adaptarea pentru scenă a romanului În căutarea timpului pierdut de Marcel
Proust.
La
NowyTeatre, Warlikowski a creat o viziune personală a rolului și locului
teatrului în societate, implicând și
spectatorii.Motto-ul său pentru teatru
a devenit: "Evadarea
Foto:Bartek
Warzecha prin teatru."
Spectacole regizate de Warlikowski au fost prezentate la
cele mai importante festivaluri de teatru ca: Festival d’Avignon, Festival
Prensa de Otoño in Madrid , Edinburgh International Festival, Wiener
Festwochen, Next Wave Festival BAM - New York, Athens Festival, International
Theatre Festival Santiago a Mil în Chile, International Theatre Festival PoNTI
în Porto, XXI Seoul Performing Arts Festival în Coreea de Sud, Festival BITEF
în Belgrad.
Activitatea artistică a lui Krzysztof Warlikowski include, de asemenea opera.
Warlikowski a regizat în cele mai importante opere din lume, inclusiv La
Monnaie din Bruxelles, Opera Națională din Paris și Opera de Stat
Bavareză din Munchen. În
dorința sa de a "reteatraliza" opera, este perceput ca un
regizor de operă revoluționar. Printre
altele, el a pus în scenă: Iphigenia
in Tauris, The Makropulos Affair, Parsifal, The Woman without the Shadow,
Medea, Lulu și, de curând Don Giovanni.
Krzysztof Warlikowski a câ știgat numeroase
premii printre care Premiul Uniunii Criticilor de Teatru din Franța în 2003
pentru spectacolul Purificare de Sarah Kane, considerat ca
fiind cel mai bun spectacol de limbă străină prezentat în Franța în stagiunea
2002/2003. În 2008, criticii francezi i-au acordat, de asemenea, un
premiu pentru Îngeri în America. El a fost premiat și de către Secția Criticilor
de Teatru – sec ția poloneză a Institutului
Internațional de Teatru pentru promovarea teatrului polonez în străinătate. În 2006 a primit prestigiosul "Meyerhold" la
Moscova, iar în aprilie 2008 "Premiul Europa Noi Realități
Teatrale" la Salonic, Grecia. În luna mai 2008 New York’s Village
Voice i-au conferit lui Warlikowski "ObieAward" pentru
spectacolul Krum de Hanoch Levin, prezentat la
cea de-a 25-aediție a BAM Festival. A primit "Golden Mask" pentru
cel mai bun spectacol străin în Rusia, în
2011, pentru producția NowyTeatr cu (A) Pollonia. În luna mai 2012,
NowyTeatr este premiat de către juriul
internațional prezidat de Gérard Mortier cu "Diagilev Award" în
Perm pentru spectacolul Povestiri africane de Shakespeare. În
2013 a primit din partea Franței titlul de Comandor al Artelor și Literelor.
Str. George Enescu 2-4, sector 1, 010305 Bucureşti, cod fiscal: 4659323
Str. George Enescu 2-4, sector 1, 010305 Bucureşti, cod fiscal: 4659323
Tel.:
021 315 36 36, 021 313 42 78, 021 311 32 14, Fax: 021 315 00 48, office@uniter.ro,www.uniter.ro BCR
Sector 1 – Cod IBAN ROL: RO86RNCB0072049712860001
0 Comentarii