Unicul brand al judeţului Brăila- ,,Brânza de Gulianca”, omagiat printr-un festival de succes

- Virgil ANDRONESCU

Prima ediţie a Festivalului ,,Brânzei de Gulianca” a avut loc în satul Gulianca din comuna Salcia Tudor, judeţul Brăila.
Evenimentul a început pe data de 9 mai, sambata- orele 10:30 şi s-a încheiat duminică seara, manifestarea având ca scop principal promovarea unicului brand al judeţului Brăila, respectiv brânza de Gulianca şi certificarea acestuia ca produs tradiţional românesc.


 
Festivalul a avut loc datorita implicării Primăriei şi Consiliului Local Salcia Tudor, şcolii din localitate, Căminului Cultural, Ansamblurilor Folclorice ,,Tudorencele” şi ,,Mugurii Tudorencelor”. Gazdele au fost sprijinite în organizarea acestui eveniment de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, Biroul Regional Sud- Est, reprezentat de doamna director Gănescu Silvia şi Revista de promovare urbană şi rurală ,,Infozone”, condusă de jurnalista Gabriela Popa.

De ce să iniţiezi un festival al brânzei? Cu ce este mai importanta brânza de Gulianca decât brânza făcută pe alte meleaguri?

,,Povestea naşterii acestui festival este una simpla dar interesantă în acelaşi timp”, spune jurnalista Gabriela Popa: ,,E ceva obişnuit să mergi la piaţă în fiecare sfârşit de săptămână şi să cumperi cele de trebuinţă în bucătăria fiecărei familii... Într-o sâmbătă de noiembrie a anului trecut, am mers în ,,Piaţa Mare” din Brăila cu dorinţa de a cumpăra, printre altele, şi brânză. Aveam locul şi omul de la care cumpăram mereu, dar în acea zi nu l-am mai găsit şi am fost nevoită să cumpăr brânză de la o altă persoană. Pentru a avea garanţia calităţii am gustat mai întâi şi apoi, după ce am simţit că papilele gustative erau deosebit de încântate, am cumpărat... Am pus mai multe întrebări vânzătorului şi după ,,interviu" am aflat că acesta venea din satul Gulianca, comuna Salcia Tudor. Omul, ţăran autentic, mi-a spus că această este Brânză de Gulianca. Auzisem că ar fi un brand al Brăilei dar când am ajuns acasă am început să caut pe internet informaţii despre această brânză. Aşa am aflat de pe site-ul primăriei Salcia Tudor că brânza de Gulianca este un sortiment de brânză obţinut din lapte de oaie, dar care o diferenţiază la gust de celelalte feluri de solul sărat pe care pasc oile în satul Gulianca. Tot aşa am descoperit şi că autorităţile locale de acolo luptă să înregistreze acest produs ca brand tradiţional şi european şi aşa mi-a venit ideea organizării festivalului. Am mers la domnul Primar al comunei Salcia Tudor să-i propun proiectul şi aşa a luat naştere acest eveniment”.

 https://www.youtube.com/watch?v=lQqxcyOMsV8&feature=youtu.be

Prima zi de Festival a debutat la Căminul Cultural, sat Gulianca, de la ora 10.00 cu Seminarul R.N.D.R. cu tema ,,Brânza de Gulianca”- demersuri oficiale pentru a deveni brand naţional şi european”, seminar în cadrul căruia au expus opinii şi păreri avizate, profesionişti din cadrul unor instituţii de stat abilitate. Seminarul a fost onorat cu prezenţa de dl. Viorel Morărescu (Director general al Direcţiei Generale de Industrie Alimentară din cadrul MADR), dna Dana Popa (compartimentul Produse Tradiţionale şi Industria Alimentară-MADR), dna Doina Darie, reprezentând un ONG specializat în produse tradiţionale şi dna Veronica Sofian (din acelaşi ONG). Oaspeţii au fost întâmpinaţi de către dnii Traian Cişmaş (director executiv DAJ Brăila) şi dna Cristina Săraru (compartimentul Produse Tradiţionale-DAJ), din partea Camerei Agricole Brăila, de către dl. Mihai Ruse (director executiv) şi dna Drăguţa Dan (şef serviciu), şi nu în ultimul rând, de către dl Florin Moroiu, primarul comunei Salcia Tudor. Din partea DSVSA Brăila a fost prezent dl Dragoş Frigioiu. O surpriză plăcută a fost venirea la eveniment a unor specialişti redutabili ai agriculturii brăilene, acum pensionari: dni Ion Marin, Ion Susanu şi Nicolae Bugeac. La finalul seminarului, directorul Revistei ,,Infozone” a înmânat oaspeţilor diplome de onoare, ultimul număr al revistei, materiale de promovare despre comună printre care trofeul festivalului, un ghid de informare rurală al comunei gazdă şi un cd cu filmul dedicat festivalului.
Apoi, oaspeţii au mers în vizită la o stână şi la o fermă de producţie a brânzei unde am văzut pe viu cum se face adevărata brânza de Gulianca.
Precizez că directorul revistei ,,Infozone”, Gabriela Popa, a invitat la Festivalul ,,Brânzei de Gulianca”- printre alţii şi în mod special, pe primarul Municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu, pe Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, profesorul Viorel Mortu, prefectul judeţului Brăila, dl. Olteanu Nicu dar şi majoritatea parlamentarilor brăileni care au răspuns invitaţiei prin...absenţă.

În schimb, au onorat evenimentul prin prezenta lor primari şi consilieri locali din judeţul Brăila dar şi din celelalte judeţe participante la Festivalul „Brânzei de Gulianca” respectiv Vrancea, Tulcea, Galaţi.

Deschiderea festivalului a avut loc în sunet de bucium, pe scena amplasată în satul Gulianca răsunând acordurile ,,Buciumaşilor” din comuna Spulber, judeţul Vrancea însoţiţi de domnul primar Vasile Rusu. Legenda buciumului este legată de legenda Babei Vrâncioaia, care spune că Ştefan cel Mare, după ce i-a bătut pe turci cu ajutorul vrâncenilor, a dat fiilor Babei Vrâncioaia, înscris cu litere de aur, cei şapte munţi ai Ţării Vrancei. Şapte munţi cu şapte sate. Tot legenda mai spune că pe unul dintre cei şapte fii ai Babei Vrâncioaia îl chema Spulber, şi după el a fost numit şi satul pe care l-a căpătat. Puţini ştiu însă că, în Spulber, urmaşii vitejilor de atunci făuresc în fiecare zi propria lor legendă. O cioplesc din lemn uşor, care trebuie să fie şi "strâmb şi drept", o ung cu răşină sau aracet şi o învelesc în coajă de cireş. Ceea ce iese din mâinile lor se numeşte bucium, iar sunetul lui este la fel cu cel care a răsunat acum sute de ani, chemând la luptă întreaga suflare a Vrancei. Spulber este printre puţinele localităţi în care se mai fac buciume şi unde chiar există o şcoală în acest sens. Buciumele au sunat din nou, chemând mulţime de oameni- de la copiii cei mai mici, veniţi cu parinţii, până la cei mai în vârstă oameni ai comunei Salcia Tudor dar şi din alte comune şi sate brăilene.

Apoi, primele formaţii care au deschis maratonul folcloric au fost, evident, din comuna gazdă. Ansamblurile ,,Tudorencele” şi „Mugurii Tudorencelor” au dat startul la joc şi voie bună.
Ansamblul ,,Tudorencele” a luat fiinţă în mai 2011 şi este format din 13 persoane de sex feminin. De altfel, este singura formaţie de femei din judeţul Brăila care dansează şi cântă într-un mod cu totul aparte. Cele 13 Tudorence sunt: Aurica Buzatu, Mariana Buzatu, Ionica Buzatu, Liliana Macovei, Maricica Sterea, Anişoara Cotiş, Adela Simona Munteanu,Violeta Bârsan, Doiniţa Dumitriu, Corina Tronaru, Georgiana Vâlcu, Florentina Golea şi Adela Micu. Ceea ce le ţine unite este dragostea pentru muzica şi dansul popular dar şi dorinţa de a păstra vii şi a promova tradiţiile specifice comunei Salcia Tudor şi implicit ale judeţului nostru. Numele grupului vine, bineînţeles, de la denumirea comunei, iar primul spectacol pe care l-au susţinut a fost la jumătatea lunii octombrie 2011 pe scena Căminului Cultural din comună. A urmat participarea la ONG Fest în Constanţa câteva zile mai târziu, iar pe 8 noiembrie 2011, ,,Tudorencele” au revenit pe scena Căminului Cultural alături de alte două ansambluri, „Vatra Hărmanului" din Braşov, „Muşeţeanca" din Însurăţei şi „Mugurii Tudorencelor", cele două grupe de copii ale şcolii din Salcia Tudor, pentru a participa la cea mai mare sărbătoare din comună, hramul Bisericii ,,Sf. Mihail şi Gavril”. Sărbătorile de iarnă le-au adus pe „tudorence" în 2011 pentru prima dată la Brăila, pe scena Teatrului „Maria Filotti" unde au susţinut un spectacol în data de 23 decembrie. Formaţia a participat la festivaluri judeţene şi înter-judeţene, în Brăila, Galaţi, Focşani dar şi la emisiuni de folclor la televiziuni foarte cunoscute. De asemenea, cele două formaţii, ,,Tudorencele” şi ,,Mugurii Tudorencelor”, au încheiat cu un spectacol deosebit şezătoarea organizată de Revista ,,Infozone” în octombrie 2014 în comuna Măxineni din judeţul Brăila. Coregraful ansamblului este Gheorghe Mihalache.

A venit si rândul unei alte formaţii a judeţului Brăila, Ansamblul Folcloric „Spicul” senior din comuna Siliştea. Şi de această dată, Siliştenii ne-au fascinat cu portul popular de pe Lunca Siretului care este deosebit de frumos, dar şi cu dansurile şi tradiţiile la fel de minunate. Tocmai de aceea, mai mulţi iubitori de tradiţii din comună sunt susţinuţi de domnul primar Ilie Efteme (prezent la eveniment) şi au pus bazele acestul ansamblu în luna februarie a anului 2013. La început a fost doar formaţia de seniori, prezentă la Festivalul ,,Brânzei de Gulianca”, pentru ca dumninică să evolueze şi formaţia de juniori. Spicul Senior a participat în cei 2 ani de activitate la festivalul "Lada de Zestre", Brăila, la toate evenimentele organizate de Revista ,,Infozone” în Tulcea, Galaţi, Brăila şi Vrancea. Coregraful ansamblului este domnul Coteţ Nicu.
Cand oamenii deja se puseseră pe joc ori beau o bere rece sau pur şi simplu priveau încântaţi spectacolul, a venit rândul ca oaspeţii de seamă- promotori ai dansului, ai portului popular şi a tradiţiilor strămoşeşti transilvanene, Ansamblul ,,Vatra Harmanului”, venit tocmai din Braşov, să urce pe scenă.
Formaţia este parte a Asociaţiei Culturale "Vatra Hărmanului" care are drept scop promovarea tradiţiilor populare, valorificarea tradiţiilor locale, popularizarea meşteşugurilor tradiţionale, a cântecului şi jocului popular, a obiceiurilor şi portului popular românesc, a vieţii spirituale pe meleaguri braşovene cât şi dincolo de graniţele judeţului. Ca un fapt interesant şi demn de toată lauda, amintesc că Elevii Asociaţiei "Vatra Hărmanului" au obţinut Premiul I la Festivalul de Încondeiat Ouă organizat în Bucovina.
După ,,Vatra Hărmanului” a urmat Ansamblul ,,Muşeţeanca” din oraşul Însuratei, judeţul Brăila. Acest Ansamblu Folcloric activează în cadrul Casei de Cultură a Primăriei oraşului Însurăţei din judeţul Brăila. Are o vechime de zece ani şi se află sub directa îndrumare a maestrului coregraf Mihalache Gheorghe; a luat fiinţă la iniţiativa primarului Gheorghe D. Ionel (prezent la festival) şi a unui grup entuziast şi iubitor de folclor. Membrii ansamblului sunt elevi şi alte categorii socio-profesionale, aceştia pun în valoare în primul rând cultura şi tradiţiile locale, dar şi din alte zone ale ţării. Prin spectacolele desfăşurate pe scenele ţării şi pe platourile de filmare, membrii Ansamblului folcloric ,,Muşeteanca” au încântat spectatorii şi telespectatorii prin complexitatea şi frumusetea de execuţie, făcând o bună propagandă păstrării şi conservării culturii, dansului şi cântecului popular, contribuind la revigorarea fenomenului cultural în zona Brăilei. ,,Muşeţeanca” funcţionează în subordinea Primăriei şi Consiliului Local al oraşului Însurăţei, cu deplină autonomie în stabilirea şi realizarea producţiilor artistice şi a programelor. Repertoriul muzical şi coregrafic cuprinde cântece şi dansuri populare reprezentative pentru zona Brăilei- din care amintim: „Şchioapa”, „Fedeleşul”, „Floricica” „Trăncănăul”, „Ovreicuţa”, „Birul greu”, etc. - dar şi din alte zone ale ţării - Moldova, Oltenia, Banat, Dobrogea- cântece şi jocuri cu care au îndemnat publicul de la Gulianca la joc şi voie bună. Existând o susţinere permanentă din partea Primăriei şi Consiliului Local Însurăţei, astfel că a fost posibilă achiziţionarea de costume specifice dansurilor populare şi participării la festivalurile naţionale şi internaţionale de unde s-au întors de fiecare dată cu premii şi trofee importante.

După reprezentaţia de zile mari a celor din Ansamblul ,,Muşeţeanca”, a venit rândul meglenoromânilor din formaţia ,,Altona”, comuna Cerna- judeţul Tulcea, care au prezentat publicului dansuri tradiţionale meglene şi aromâne. Şi dacă tot a fost sărbătoarea brânzei de Gulianca, trebuie să ştim că cuvântul brânză vine din cuvântul aromân și megloromân arîndză, acea parte a stomacului numită și burduf care conține cheagul, care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf”. Este vorba despre Mocanii, păstori români transilvăneni, care, după cum am văzut mai sus ajungeau - de regulă- în decursul transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au întâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Ansamblul ,,Altona” din comuna Cerna, judeţul Tulcea, a venit să bucure ochii şi sufletele brăilenilor din Gulianca şi din împrejurimi, din locuri binecuvântate de Dumnezeu cu peisaje şi pajişti frumoase, unde oile pasc liniştite şi ciobanii produc minunata brânză specifică aromânilor. Ei au fost însoţiţi de instructorul ansamblului- Dumitra Petrică.
Un alt ansamblul deosebit de frumos a venit din comuna Jitia, judeţul Vrancea. „Chindia” este laureat la multe festivaluri de folclor şi au venit la festivalul ,,Brânzei de Gulianca”, cu dânsul specific „Brâul de la Jitia” şi cu alte dansuri specifice. Copiii au fost însoţiţi de instructorul Petruţa Lalu, coregraful Lucian Lalu şi de directorul şcolii din Jitia, prof. Gabriel Lalu.

Un alt ansamblu cu totul deosebit a venit din Galaţi, reprezentând comunitatea Elenă. Cine nu a auzit de brânza Fetta, care de departe este cea mai populară şi cea mai veche dintre brânzeturile greceşti. Şi în virtutea acestei legături, între aceste produse tradiţionale, în ziua de sâmbătă- prima, la festivalul ,,Brânzei de Gulianca”, au fost invitaţi membrii ansamblului de dansuri tradiţionale greceşti "Olympos" al Comuntăţii Elene din Galaţi. Acest ansamblu s-a afirmat de-a lungul timpului atât în România, cât şi în străinătate, prin muncă, talent şi seriozitate, dar şi dragoste pentru dansurile tradiționale greceşti. Încă din anul 2008, Ansamblul Artistic ,,Olympos” este membru reprezentat al Consiliului Internaţional de Dans (CID). Coregraful ansamblului fiind Spiridon Alexandru, om cu dăruire sufleteasca şi cu respect pentru tradiţiile strămoşeşti elene.

Un alt Ansamblul folcloric, care a onorat prezenţa la festival este “Cununiţa satului”, din comuna Lieşti, judeţ Galaţi. Ansamblul acesta a luat naştere în anul 2007, în urma parteneriatelor dintre Biserica “Cuvioasa Paraschieva” din Lieşti, Primăria, Consiliul Local, Căminul Cultural şi cele patru Şcoli Gimnaziale din comună- Ansamblul fiind format din elevii şcolilor din Lieşti dar şi elevi ai şcolilor din comunele învecinate, a onorat şi a animat publicul prezent la Gulianca cu dansuri şi cântece. Doamna Mioara Dibu- instructorul ansamblului, fiind cea care a insuflat elevilor talentaţi dragostea pentru folclor, iar profesorul de muzică Ignat Gheorghe a fost ajutat de domnul profesor Titel Ştefăniu în desăvârşirea grupului. Ansamblul “Cununiţa satului” a luat parte la 8 dintre evenimentele folclorice organizate de revista ,,Infozone” şi pentru asta, Gabriela Popa le-a adus mulţumiri de la microfonul festivalului. Toate rezultatele excepţionale realizate de acest ansamblu nu ar fi fost posibile decât cu susţinerea primarului comunei Lieşti, domnul Iulian Boţ.

Comuna Gemenele din Brăila a fost reprezentată la evenimentul nostru de domnul primar Calu Petrică şi de Ansamblul „Constantin Condruz”. Despre istoria formaţiei am aflat că există în Gemenele încă din anii '70 dar a fost reînfiinţată în anul 2006, în urma proiectui şcolar ,,Tradiţie şi modernitate în satul meu european”. Numele ansamblului este dat în amintirea unui fost învăţător, Constantin Condruz, care a fost împuşcat chiar în incinta şcolii în cel de-al Doilea Război Mondial; dintr-un deosebit respect pentru pentru înaintaşi şi pentru personalitatea acestui om, s-a luat decizia ca formaţia de dansuri să îi poarte numele. Ansamblul Folcloric ,,Constantin Condruz” a avut participări nenumărate la festivaluri judeţene, interjudeţene, naţionale şi chiar internaţionale. Ultima ieşire în afara graniţelor ţării a fost acum câteva luni în oraşul Bursa din Turcia. Şi încă un fapt demn de prezentat publicului iubitor de joc şi voie bună, păstrător al tradiţiilor populare este ca Şcoala din Gemenele are un parteneriat cu Şcoala Populară de Arte ,,Vespasian Lungu’’ din Brăila de unde vine instructorul Marian Rusu care lucrează cu copiii din ansamblu. Doamna învăţătoare Mihoci Valerica, şi domnul Rusu au reuşit să pună bazele unei echipei de succes. În fiecare an, la Gemenele, în ultima sâmbătă din octombrie are loc deja binecunoscutul festival inter-judeţean de folclor "La Porţile Dorului".
Într-o prima zi de festival, după o afluenţa de public- rar întâlnită pe meleaguri rurale, copii, tineri şi bătrâni au degustat brânza de Gulianca, au mâncat mici fierbinţi, au băut câte o bere, copiii au mâncat câte o îngheţată sau vată de zahăr, s-au dat în toboganul gonflabil, cu toţii s-au bucurat de muzica scenei şi de sărbătoarea din comuna lor! S-au încins hore, s-au dansat sârbe şi alte jocuri populare, oameni simpli cât şi primari ori consilieri locali, cu toţii şi-au dat mâna întru prietenie pentru respectarea tradiţiilor, ducerea lor mai departe dar şi pentru prosperitatea cetăţenilor comunei Gulianca prin devenirea brânzei de Gulianca un brand cu standard european vandabil în toată lumea. Toţi participanţii la prima zi de Festival au mulţumit organizatorilor, gazdelor şi în mod deosebit jurnalistei Gabriela Popa care le-a oferit Diplome de Merit, Diplome de Participare, Diplome de Excelenţă şi de Onoare, Trofeul festivalului, ultimul număr al revistei de informare rurală şi urbană ,,Infozone”, dar şi daruri din partea RNDR-ului şi primăria Salcia Tudor.

Am petrecut o prima zi extrem de obositoare, dar dincolo de acesta...am trăit sentimente stări minunate! Partenerii media care au susţinut şi promovat Festivalul ,,Brânzei de Gulianca” sunt: ziarul online www.infoest.ro , www.news4diaspora.net şi http://romaniamereuabsenta.blogspot.com .

Cea de a doua zi a Festivalului ,,Brânzei de Gulianca” a fost deschisă de taraful de instrumentişti armonici din comuna Peceneaga, judeţul Tulcea, sosiţi la eveniment alături de domnul primar Matei Eugen. Pe muzica dobrogeană s-a făcut parada formaţiilor participante pentru ca, ulterior, acestea să evolueze pe scenă.

Primul Ansamblul Folcloric care a deschis spectacolul de duminică a fost ,,Ştefan Lăutarul”, venit din comuna Unirea, judeţ Brăila împreună cu domnul primar Ungureanu Ioan. Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2014 , avându-se în vedere valorificarea şi perpetuarea obiceiurilor dar şi a tradiţiilor folclorice din zona. I s-a dat numele ,,Stefan Lăutarul” după numele unui localnic, legenda satului, care a încântat generaţii întregi cu melodiile cântate la vioara sa. Ştefan Tatu- pe numele său real, s-a născut în 1896 şi a trăit 71 de ani. Vioara se află expusă şi acum la loc de mare cinste în Primăria satului. Duminică, au urcat pe scenă, în aplauzele publicului- sosit în număr şi mai mare la festival, cei 18 dansatori care formează grupul şi au emoţionat pe cei veniţi să-i vadă prin minunatele lor dansuri. Alături de Ansamblu, a fost prezent şi i-a încurajat pe dansatori, maestrul coregraf coordonator Gheorghe Mihalache.

Din comuna brăileană Romanu, a urcat pe scena de la Gulianca- aducând cântul şi jocul popular desăvârşit, Ansamblul Folcloric ,,Romaniţa”. Grupul ,,Romanita” s-a înfiinţat la sfârşitul anului 2010 atunci când şi-au unit forţele şcoala, biserica şi primăria. Ca în multe din comunele judeţului Brăila şi la Romanu, Primarul comunei Vasilache Dumitru sprijină Ansamblul şi crede cu sinceritate în faptul- deja confirmat, că ,,Romaniţa” reprezintă cu cinste şi onoare emblema comunităţii în ţara dar şi dincolo de graniţele ei. Atât profesorul Alexandru Marcela cât şi doamna instructor coregraf Chihai Cleopatra pun suflet în îndrumarea talentaţilor copii, astfel că au avut prima ieşire oficială pe o scenă în faţa unui juriu de specialitate la Festivalul Interjudeţean de la Gemenele- ,,La porţile dorului” acolo unde au prezentat obiceiul “Caloianul” dar şi o suită de dansuri populare, câştigând locul II. Trebuie să menţionez şi aici faptul ca Formaţia este pentru a doua oară participantă la evenimentele organizate de revista ,,Infozone”, prima ediţie a şezătorii de Dragobete la Siliştea cât şi evenimentul prilejuit de Zilele comunei Măxineni.

Şi în cea de a doua zi a Festivalului ,,Brânzei de Gulianca”, am fost încântat să văd urcând pe scenă Ansamblul ,,Rapsodia Vultureană" din comuna Vulturu, judeţul Vrancea veniţi la eveniment cu primarul comunei Vulturi, dl. Păcuraru Nicuşor.Un ansamblul ceva mai special- înfiinţat în anul 2012 prin sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Vulturu, are dansatori între 7-18 ani ţi sunt coordonaţi de coregraful Andrei Culicovschi; soliştii vocali ai grupului lucrează sub bagheta domnului Ionel Bălăjel iar directorul Căminului Cultural- unde se pregătesc, este doamna Dana Rusu. Şi aici, Primarul comunei Vulturu, Nicuşor Păcuraru a sprijinit înfiinţarea ansamblului şi activitatea acestuia, mergând la diferite concursuri dar şi ca invitaţi la televiziuni: Media Tv Bârlad, TVH-Bucureşti la emisiunea ,,Petrecere românească''. Anul 2014 le-a adus Premiul I la categoria 13-15 ani la Festivalul Internaţional de muzică şi dans ,,Moineşteanca''. ,,Rapsodia Vultureană” a mai participat şi la Şezătoarea "Datini, joc şi voie bună" organizată în 2014 în comuna Măxineni. De curand s-au întors de la Festivalul naţional de folclor ,,Flori în Bucovina" de la Rădăuţi cu Premiul I la categoria lor de vârstă. Nu mă pot abţine să spun că a participa, în calitate de spectator, la un astfel de eveniment folcloric înseamnă a-ţi aduce o imensa bucurie şi linişte sufletească văzând asemenea copilaşi interpretând şi dansând cu dedicaţie cântece moştenite de la bunii şi străbunii lor!
A venit ora când şi Ansamblului „Vulturaşul” din comuna Mircea Vodă i-a venit timpul să demonstreze talent şi artă- un ansamblu pe care am mai avut ocazia să-l văd pe scenă, membrii formaţiei aducând pe scenă mai multe jocuri populare din zona Munteniei şi a Dunării de Sud. Şi acest Ansamblu a avut numeroase participări la festivaluri judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale câştigând Premii I ori urcând pe celelalte trepte ale podiumului. Primarul comunei Mircea Moşescu Alexandru susţine şi sprijină intens şi cu dăruire activitatea cultural-educativă a comunei şi e mândru de rezultatele copiilor Ansamblului focloric “Vulturaşul”; dealtfel, în fiecare an de Florii are loc în comuna Mircea Vodă binecunoscutul festival inter-judeţean de folclor- ,,Florii" cu o tradiţie de 14 ani. Copiii au venit însoţiţi de domnul instructor Constantin Chisău şi de doamna Paulina Chisău.
Un alt ansamblu prezent la festival a venit din comuna Chiscani, judeţul Brăila. ,,Dunărenii”, ansamblu înfiinţat în anul 2012, are în componenţă elevi ai claselor a IV-a şi a VIII-a, au activităţi în Proiectul Educaţional ,,Leagăn de cântec şi joc românesc” şi în Proiectul Interjudeţean ,,Nepoţii satului, moştenitorii tradiţiilor româneşti”. Copiii au în palmares concursuri şi festivaluri folclorice unde le-a fost răsplătită munca cu Premii şi Trofee de prestigiu. În mare parte, succesele Ansamblului ,,Dunărenii” se datorează şi instructorului-coregraf Ciurea Neculai dar şi coordonatorului, profesor Boboc Georgeta.

Imaginile şi fotografiile pe care le-am făcut pe întreg parcursul evenimentului vorbesc la superlativ despre înalta ţinută artistică şi organizatorică a Festivalului ,,Brânzei de Gulianca”- un festival menit să aducă brânza făcută la Gulianca- judeţul Brăila, în rândul patentatelor branduri naţionale şi internaţionale, a fost una de succes.
Apoi, pe scenă au urcat trupa etno „Chihlimbar” din Buzău şi solista de muzică populară Marioara Radu acompaniată de soţul domniei sale, Viorel Radu.

Grupul Vocal Bărbătesc “Ionul” din satul Deduleşti, comuna Mircea Vodă a încins spiritele la dans, ca de obicei. Vocile deosebite, repertoriul vast şi format din cântece de-ale locului cât şi din cântece din valoroasa zestre naţională ( exp. Liviu Vasilică ), ,,Ionii” şi-au arătat valoarea incontestabilă a calităţilor interpretative dar şi originalitatea. Grupul a participat la toate evenimentele organizate de revista ,,Infozone” anul trecut: Şezătoarea de la Jitia din judeţul Vrancea şi la Măxineni în judeţul Brăila. ,,Ionul” a fost gazda şezătorii organizate anul trecut în luna august de revista ,,Infozone”, eveniment pe care l-au încheiat printr-un mini recital ce a ridicat publicul în picioare, fiind acompaniaţi de taraful comunei Peceneaga din judeţul Tulcea. Pe la toate evenimentele sunt însoţiţi de primarul comunei Mircea Vodă, Moşescu Alexandru, acesta fiind un mare cunoscător şi iubitor de folclor şi al tradiţiilor mircenilor.
Am fost alături de jurnalista Gabriela Popa- în calitate de fotoreporter, la câteva evenimente folclorice organizate de aceasta şi am fost extrem de impresionat de amploarea şi de valoarea artistică şi organizatorică a acestora; am scris de mai multe ori în revista ,,Infozone” şi am făcut-o cu mare drag, despre realităţile cu care se mândresc cetăţenii şi autorităţile din comunele şi satele pe unde am umblat; am văzut pe viu ce înseamnă să fii preocupat cu adevărat de soarta oamenilor care ţi-au dat votul şi am tras concluzia- în multe dintre cazuri, că omul sfinţeşte locul, iar cetăţeanul te iubeste numai dacă nu-i înţeli aşteptările de prosperitate pe care le-a avut de la tine atunci când te-a investit cu puterea de a-l conduce!

Am rămas totuşi şi cu un gust amar deoarece mai marii judeţului Brăila şi Municipiului Brăila nu au onorat invitaţia la acest eveniment; dar şi pentru faptul că, deşi am fost martorul unui Festival de excepţie, nici de această dată...zeii nu au coborât printre muritori, chiar dacă li s-au adus ofrande şi daruri!Un alt mare regret este ca în Teleormanul de unde vin- zona istorică cu tradiţii, port şi obiceiuri populare deosebit de bogate şi valoroase artistic, nu se mai păstrează jocurile, portul şi tradiţiile populare autentice şi în nici un caz- când astăzi informaţia circulă cu viteza luminii pe internet şi pe canalele de televiziune, nu am auzit ca în comunele şi satele componente să existe un asemene festival! Nu am întâlnit în Teleormanul lui Liviu Vasilică- unde m-am născut şi unde am trăit 36 de ani ( la Turnu Măgurele ), oameni care să aibă o asemenea dragoste pentru folclor, pentru satul românesc, pentru reînvierea şi înflorirea economico-culturală a satului românesc, aşa cum am întâlnit în judeţul Brăila!

Un asemenea om este jurnalista Gabriela Popa, director al revistei ,,Infozone”, care ţine această revista de trei ani şi realizează prin intermediul acesteia promovarea tuturor valorilor economico-social-culturale din judeţul Brăila şi din alte judeţe. Am petrecut două zile extrem de obositoare, dar dincolo de acesta...am trăit sentimente şi stări minunate! Partenerii media care susţin şi promovează permanent Evenimentele iniţiate şi coordonate de aceasta, sunt: ziarul online www.infoest.ro , www.news4diaspora.net şi http://romaniamereuabsenta.blogspot.com .