Ieri au fost prezenti la Chisinau, in Piata Marii Adunari Nationale, peste 50000 de
Unionisti din toata Romania, Republica Moldova, dar si din Diaspora...Spania,
Italia, Franța, SUA, etc.
Evenimentul a fost unul complex si
major in capitala Republicii Moldova.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat
Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre
provinciile istorice care s-a unit cu Patria Mama. Au urmat celelalte
provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul
și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România
Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28
iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza Pactului
secret dintre Ribbentrop-Molotov.
Evenimentele premergătoare unirii Prin
Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de
Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului
Rusiei.
Din acel moment, au intrat în concurență, pentru
locuitorii acestui ținut formând Gubernia Basarabiei, două
concepții identitare potrivnice : ,,românismul" care promova
unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor
est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau
(Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și
,,moldovenismul" susținut de autoritățile rusești, care
promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a
vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai ,,Țarului tuturor
Rusiilor", de ceilalți.
Unirea Basarabiei cu România votată
la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării,
(parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă
concretizarea și biruința mișcării ,,româniste" din acest
ținut.
In sala la sedinta de dinaintea
marsului au fost prezenti peste doua mii de oameni! A fost prezent
presedintele Republicii Moldova Ghimpu, au luat cuvantul
academicieni, urmasi ai celor care la 27 martie, acum 98 de ani au
infaptuit Unirea. Pana in 2018 se doreste Reunirea!
În contextul prăbușirii Imperiului
Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat
Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în
Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din
Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că
nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru
capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă
bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.
Timp de 22 da ani, Unirea cu România a
ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării,
ale Holodomorului, ale ,,terorii roșii" dezlănțuită de
Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era
întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau
ucraineni care au votat Unirea.
În acest răstimp Basarabia a primit,
conform datelor ,,Oficiului internațional pentru refugiați al
Societății Națiunilor" întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de
mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili
(printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși
pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața
trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor
ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți
indiferențiat ,,reacționari" sau ,,contra-revoluționari"
de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în
Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara,
au fost deportați în Siberia.
In total au fost aproximativ de 50000
de participanti la istoricul Eveniment!
Postări
0 Comentarii