Teatrul ”Maria Filotti” participă în cadrul celei de a XII a ediții a
Festivalului Internațional al Artelor
Scenice, Bienala Teatrului ”Eugene
Ionesco”, BITEI – 2016 cu ”Jacques
și stăpânul său” de Milan Kundera, un excelent spectacol semnat regizoral
de Cristi Juncu, miercuri, 1 iunie,de la ora 18,00 la Teatrul Rus A.P.CEHOV din
Chișinău. Bienala Teatrului ”Eugene Ionesco”, BITEI – 2016,este unul dintre cele mai longevive, valoroase și
respectate festivaluri de teatru din sud estul Europei. La această ediție sunt prezenți pe afiș alături de companii teatrale
din România, Japonia, Polonia, Coreea de Sud, Rusia, Belarus, Ucraina, Franța,
Israel, Moldova și Georgia.
"Jacques şi stăpânul său", un text modern, european, beneficiază de o lectură regizorală
inteligentă, subtilă, dar şi plină de comic, de o scenografie luxuriantă, prin
costume, şi funcţională prin decoruri, realizată de Cristina Milea şi, desigur, impresionantă prin prestaţia
actoricească susţinută cu strălucire de:
Liviu Pintileasa, Ionuţ Vişan, Mihaela Trofimov, Alin Florea, Silviu Debu,
Adrian Ştefan, Narcisa Novac şi Corina Borş.
Textul „Jacques şi
stăpânul său“, publicat în 1981 de Milan Kundera, este un omagiu adus lui Denis
Diderot şi celebrului său anti-roman „Jacques fatalistul şi stăpânul său“,
scris de filosoful şi scriitorul enciclopedist, între 1765 şi 1780. Piesa,
singura scrisă de Kundera, reia elemente esenţiale din povestea originală a
romanului, reînnoindu-i forma şi posibilitatea de a fi pus în scenă. Începutul
operei originale este un laitmotiv al variaţiei oferite de Kundera: „Cum s-au
întâlnit? Din întâmplare, ca toată lumea. Cum se numeau ei? Dar ce contează? De
unde veneau? Din locul cel mai apropiat. Încotro se îndreaptă? Oare se ştie
unde merg? Ce spuneau? Unde mergem? Spre ce ne îndreptăm?
„Romanul lui
Diderot”, spune Kundera, „este o explozie de libertate impertinentă, scutită de
autocenzură și de erotism lipsit de alibi sentimental”. Cinci naratori spun pe
rând povestirile din roman: autorul, stăpânul, Jacques, hangița și marchizul.
Pe toți îi vom reîntâlni în piesa lui Kundera, sărind cu vioiciune de pe o
scenă pe alta, dintr-o poveste în alta, jonglând cu timpii. Pentru că, observă
scriitorul ceh, Diderot a creat un spațiu nemaiîntâlnit înaintea lui in istoria
romanului – o scenă fără decor – el însuși va lăsa anumite instrucțiuni precise
de montare Decorul trebuie să fie cât mai simplu, mai tot timpul scena va fi
goală. „E important să ferim scenografia de elemente ornamentale”, spune
Kundera.






0 Comentarii