plâng de
plânsul inimii nebune
dorul ce mă
seacă-i dor de voi cuminţi
a venit şi nu
mai pleacă
a rămas să
plângă-n mine
chip de sfântă
chip de îngeri prea cuminţi
mi-au rodit în
suflet dor de dor
râde plânge să
nu tacă
inima ce
doare-adânc
de femeia ce-o
iubesc de fetiţa ce o simt
cum mă strigă
amândouă şi mă caută în gând
inima îmi plânge dorul
de iubită şi de
prunc!
Poem din volumul ,,Necropsie lirică", volum aflat ]n lucru
Postări
0 Comentarii