Para și mărul domnesc, de Petre Crăciun

- Petre CRACIUN -

YOUTUBE.COM

-Nimeni nu este ca mine 

Zise para cea zemoasă!

Sunt atât de parfumată,

Aromată și gustoasă...

-Nu-i vreo mare socoteală,

Râse mărul. Nătăfleață,

Știi zicala-ceea veche:

Pică pară mălăiață...

Despre mine, soro dragă,

N-ai s-auzi așa zicală.

Ia privește ce culoare...

-Mda, ești roșu... Ce scofală?

-Eu sunt galbenă și dulce

Nu e fruct așa sub soare.

-Ți-au murit lăudătorii?

Ia privește ce culoare...

-Parcă ești o moară veche

Eu cu milă te privesc.

-Surioară, eu sunt nobil,

M-a făcut un măr domnesc.

-Cine știe, din greșeală!

Dar dulceața mea, să știi

Îi atrage, deopotrivă,

Pe cei mari și pe copii...

Gospodina stă, privește,

O amuză toată sfada.

-Vă certați de două ore,

Ați trezit toată ograda.

Ați vorbit atât de bine...

Pe-amândouă vă iubesc.

Ia poftiți în oala asta:

Cred că știți ce pregătesc.

-Vai, să fie o dulceață

Parfumată, vorbăreață?

-Da` de unde? Fac prinsoare

C-o să aibă o culoare...