- Toni MARTIAN -
Privește lumea doar cu ochii lui.
Degeaba îi spui de boli, de războaie, se încăpățânează să se uite la ploaie.
Nu vede coduri galbene sau roșii; vede poezie, nu meteorologie.
Se bucură și că respiră. De liniștea unei seri, la fel, parcă e liniștea întregului Univers.
Degeaba îi spui că e rău pe lume. Îți pierzi vremea.
Îți va spune că viața lui nu e lumea.
Îți va spune că peste tot e frumos a trăi, cât timp ești prieten cu sufletul tău, cu părticica asta din sufletul lumii.
Cum poți trăi și să nu-ți pese că lumea moare, că este pe ducă?
Stă în cochilia lui și nu iese să se bată pentru dreptate, pentru o lume mai bună.
N-are spirit civic, nu are avânt. El privește lumea mai întru adânc.
Vede îngeri unde ceilalți văd moarte, vede nemurire nu doar cimitire.
Își trăiește clipa, nu e prea puțin?
Clipa ce unește intr-un singur punct: timpul, viața și ce este sfânt.
SURSA: Toni Martian | Facebook
0 Comentarii