Genialul conducător al Voievodatului de Sud-Est, după cum se
ştie în tot târgul şi până hăt, departe, peste mări şi ţări, le ştie pe toate
şi, mai ales, le face pe toate. A plecat de jos omul, de la vânzarea spanacului
la bobinajul electric, de la merceologie la maistrul de secţie, de la
constructor la agricultură şi, în fază terminală, la specializarea în medicină.
Toate acestea constituie, la drept vorbind, avantajul care l-a propulsat în
fruntea judeţului. A tunat şi-a adunat în juru-i oameni pe care îi înjură şi-i
bălăcăreşte în public, fără ca ei să reacţioneze în vreun fel, aceştia
pupându-i mâinile întru iertare. Slugărnicia unuia cu funcţie locală a devenita
proverbială. O reprezentantă oficială a culturii ascultă şi execută cu
docilitate ordinul de a întoarce cu faţa spre tribună un banner etalat la
concursul de dirt-track. Nimeni nu-şi asumă riscul de a-l contrazice, de a-l
corecta pe căi mai ortodoxe. Probabil că geniul neînţeles de brăileni nu a fost
dus de prea multe ori la biserică! Ajuns aici, la-toate-pricepătorul, şi-a
şoptit în barbă că ar fi bine să facă nişte bani cinstiţi pentru comunitate
hotărând, cu de la sine putere, prinzând din zbor vreun termen sofisticat ori
la îndemnul consultanţilor personali, să experimenteze medicamente nou apărute
pe pacienţii brăileni. Supusii săi, cobaii săi!
Voievodul Rosu îl cooptează în echipa sa pe medicul
Mimita Jugulescu, să-i fie alături în “pelerinajul” turistic din Suedia, astfel
îşi perfectează echipa ce gravitează în juru-i. Felcerul Jugulescu, un tip de
altfel vanitos, trece peste diferendele personale şi acceptă să-l urmeze, gândindu-se
că, în sfârşit, Voievodul Rosu îi apreciază profesionalismul şi resursa
intelectuală de care dispune. Ei...spanac! cum s-ar exprima voievodul. Împreună
vizitează spitalul cel mai important al districtului Malmo şi rămânând profund
impresionaţi: unul gură-cască, celălalt în cunoştinţă de cauză şi cu
cunoştinţele în tehnică medicală up-datate la zi, minunându-se de condiţiile
descoperite aici. Puţul gândirii, acum decolmatat, inspiră idei novatoare, o
nouă colaborare în care servilul devine sfătuitor într-ale medicinei şi
îmbunătăţeşte vocabularul voievodului cu un termen medical nou: ”nozocomian”,
după cum a înţeles jupânul.Felcerul a dorit o punere în valoare a propriei
experienţe şi profesionalism de necontestat ori a vrut punerea în dificultate a
jupânului? Important este că cei doi merg din nou braţ la braţ, că au lăsat
ranchiuna deoparte întru binele comunităţii. Voievodul Voievozilor de Rosu mai e
bântuit de o altă obsesie: acuză contracandidaţii politici că "au furat
startul în campania electorală", o gravă eroare de strategie, alegătorii
fiind singurii care trebuie să decidă cine şi cum. Prin arma nozocomiană, cu
termeni neînţeleşi, dar folosiţi în discursuri pompoase, însuşi voievodul Voievodul Rosu a plecat din blok-start înaintea celorlalţi. Dacă "azi plouă afară
- chiar plouă, dacă azi e caniculă - chiar este", aşa că...domnule tovaras Voievod Rosu,
oricum aţi da-o, ”zugrăvind cu mirosuri neplăcute contracandidaţii politici",
tot nu puteţi schimba, după bunul plac, votul brăilenilor! În cel mai bun caz,
pentru mărinimia voastră, spoirile pe care le aplicaţi spitalelor în chip de
investiţie... Şi, totul e numai praf în ochii cetăţenilor, pardon, spoială
grotescă marca Voievodul Rosu, cu iz de şiretenie binevoitoare. Specialistul
Mimita Jugulescu v-a lansat anticipat în cursa electorală, rămâne doar ca
personalitatea complexă ce o aveţi să poată discerne noii termeni impuşi de
discursul în care v-aţi aruncat fără un antrenament prealabil. Rolurile sunt
ambigue: voievodul şi sfătuitorul ori specialistul şi încurcatul prin meandrele
termenilor de specialitate?! Asta e de bine pentru brăileni, poate veţi lăsa
deoparte vocabularul moştenit genetic şi cizelarea discursului vă va face uman,
iar simţul dialogului le va altoi joarda personalităţii pentru ca aceasta să
nu-i mai altoiască pe bieţii oameni, veniţi cu jalba în proţap pe la biroul
personal. Totuşi, un semn de întrebare rămâne să ne zgândăre interesul şi
curiozitatea de jurnalişti: care dintre cei doi îşi bate joc de celălalt şi
care prezintă labilităţi de personalitate, căzând în propria capcană a
vanităţii profesionale ori a megalomaniei de veşnic şef în plină desfăşurare?
Felcerul ştie despre ce vorbşte, voievodul încă mai caută prin dicţionare.
”Populaţia e destul de matură să judece singură lucrurile" cu sau fără
”revistele care circulă pe piaţă", aşa că nu îi mai jigniţi inteligenţa!
Timpul şi faptele rămân să demonstreze dacă personalităţile celor doi, compatibile
ori nu, le sunt o fatalitate şi se vor dovedi fatidice, ori vor fi de bun
augur.
- Pamflet publicat in revista www.ViataBrailei.ro -
0 Comentarii