Reţete culinare arhaice 1

- Hypolita -

"Alimentele sa va fie medicamente si

retete-on-line.ro

medicamentele sa va fie alimente."

 Hipocrate

Cum de la ilustrul medic si nutritionist al antichitatii, nu a mai aparut nimic nou ( nu punem la socoteala, surogatele, improvizatia, compromisul, solutiile de moment, falsurile chimice  si sintetice si alte ,,binefaceri “ moderne ! ), vechile retete de bucatariseala din acele vremi, sunt,  inca valabile . ,, Anticii erau limitati !”  o sa ziceti ! Ne intoarcem la sapa de lemn si la rasnita de piatra, la cele cateva feluri de mancare simple si saracacioase, ca doar pe vremea aceea nu se cunosteau in zona  noastra  cartoful, porumbul, soia, tomatele, cacao si alte plante de ,,import “ unele aclimatizate si la noi!? Iar cu ,,aclimatizarea lor “ s-au adus si daunatorii specifici, ( gandacul de colorado, filoxera, diverse insecte si ciuperci daunatoare si care s-au infruptat si din cele autohtone  ), nu aveau frigider, mixer, aragaz, cuptor cu microunde, tot neamul de tigai si razatori si alte ,,minunatii tehnice “. Dar pe vremea ceea existau atatea moduri de preparare a alimentelor cat nici nu puteti realiza, unele retete s-au pastrat prin traditie, dar multe s-au pierdut in negura vremilor, lipsindu-ne de savoarea si aromele lor de care si zeii se minunau ! Incerc sa reconstitui o parte din ce se pregatea prin bucatariile antichitatii, asa cum s-a transmis prin traditie, prin izvoare scrise si chiar prin  Biblie ! Pentru pastrarea autenticului voi folosi vase si ustensile din lemn, ceramica, piatra, arama, bronz, fier, gatitul il voi  face la foc de vreascuri pe vatra, pietre,  in cuptor din lut sau ţest ( un fel de cuptor mobil ). Ingredientele vor fi toate naturale  (din soiurile vechi multe nu se mai cultiva, dar voi folosi numai din cele autohtone ), fara chimicale, proaspete ( de ţară )  pentru citrice si alte plante mediteraneene am un prieten din Grecia care ma aprovizioneaza asemenea. Cum am si radacini  grecesti in familia mea, traditional de Paste este mielul la protap, servit cu azima calda si salata cu iaurt . Iaca reteta :

Miel la protap : in acest an, din mieii crescuti de noi, am sacrificat unul de vreo 10 ocale. Gicu s-a ocupat de la taiat, curatit  si pregatit astfel. Dupa sacrificare mielul a fost pus in cinghel, jupuit cu grija, curatat de maruntaie, si indepartate capul, gatul , turloaiele, ciocanelele ( acestea au fost puse in apa rece , spalate si pregatite pentru zeama ). Carcasa de miel a fost trecuta prin flacara de paie pentru indeparatea eventualilor peri ramasi, cat si pentru pirlirea pielitei, pentru ca sucurile sa fie pastrate in interior, a fost trecut prin apa rece si pus apoi in cinghel la zvantat pentru o jumatate de ora. Dupa zvantare, carcasa a fost pusa intr-o covata de lemn ( postava ) unde a fost crestat nu prea adanc in partile carnoase sarat cu sare maşcată ( grunjoasa , mare ) pisata direct din drobul luat in vara de la ocna, stropit cu sucul unei lamai, frecat cu cimbru, menta si usturoi zdrobit (in piua de lemn), acoperit cu inca o covata ( ca-ntr-o scoica de lemn ) a fost pus la rece in camara pina a doua zi. Duminica dimineata, Gicu a pregatit protapul din ramura de mar decojita, si restul ,,instalatiei “ . A aprins un foc strasnic de gateje ( vreascuri ) la vatra ( exclus conifer sau coaja de copac pentru ca  afuma friptura si da gust amar ). Mielul pregatit ( uscat cu un servet, apoi uns cu ulei presat de masline, si  zeama de lamaie ) a ,,fost instalat “ in protap , apoi in cracana ( capra, support ) deasupra jarului.  De ,, serviciu la rotisor “ este mama, care si-a luat scaunelul si s-a asezat deja, e de jurna la vatra !  Intr-o oala pintecoasa de lut fierbem zeama  ( ciorba ) de miel de care m-am ocupat eu, la foc domol de tizic ( tor ) o sa va dau reteta curand, iar in cuptor vom coace curand si azimile care vor fi scoase calde din cuptor cand mielul la protap va fi rumenit ( de prepararea  si coacerea  azimilor ( lipii, turtisoare ) se ocupa mama, care-i mestera la asa ceva ), si toate sa fie gata pe la orele pranzului ( cand se schimba kalimera ), ca doar asteptam oaspeti de la capitala ! Intre timp voi prepara si salata cu iaurt,  si voi pregati masa.  Cand tat e aproape gata, in umbrar, dau jos masa rotunda din cui ( masa taraneasca, cu trei picioare confectionata, de catre rudarii  nostrii, din lemn de plop, salcie sau mesteacan si scaunele asemenea).  Tom & Jerry, ce erau prin preajma, atrasi de  mirezmele apetisante  ( de le ploua-n gura si se lingeau pe botisoare ! ), o zbughesc direct sub masa, unde  au ,,rezervat  locul “ la pranzul festiv, stiu ca-si vor primi partea.  De sub masa se vad defiland doar cozile lor la ocol. Asez tacamurile si vesela adecvata: linguri si furci din lemn, strachini si blide, cenacul cu salata, stergare si servete de in tesute,  stacane  din lut, carafa cu vinisor, cosuletul impletit din papura  ( pipirig , rogoz ) cu oua boite, si cel din richita ( mladite de salcie, rachita ) cu mere si struguri, din metal fiind doar cutitele. Dar iaca, oaspetii au sosit si de-amu incepe zaiafetul …. Lautari sunt pasarelelele din pomii infloriti din livada si zumzetul albinelor !