Reţete culinare arhaice -2
- Hypolita -
Iaurt
tradiţional de casa
Alimentele sa va fie medicamente si
medicamentele sa va fie alimente."
Hipocrate
In lumea satului se mai gasesc inca retete si modalitati de pastrare a
fructelor si legumelor pentru iarna si
primavara, mostenite din negura vremilor. Faptul ca am avut de Pasti struguri
proaspeti, ,,rupti ca din vrej ‘’ nu se datoreaza achizitionarii acestora de la
vreun negustor ce-si aduce marfa de peste mari si tari( marfa aspectuoasa, dar
fara nici un fel de savoare, imbibata cu conservanti si chimicale la greu !), ci din cei din productia
proprie pusi la pastrare printr-un procedeu milenar. Cum se face ? Va spun
imediat…Toamna tarziu se aleg struguri din cei de masa, din soiuri tardive, cu
pielita mai tare si sanatoasa, albi sau rosii. Imediat ce au fost culesi sunt adusi in camara
de depozitare. Se sorteaza strugurii sa nu aiba boabe atacate sau zdrobite, iar
in locul din care s-au desprins boabe se picura ceara de la lumanare. Codita nu
trebuie sa fie uscata, daca varful e putin uscat se taie, astfel ca portiunea ramasa sa aibe sectiunea
proaspata, ne ofilita. Pentru mai multa siguranta, de la vie, ciorchinii se taie cu o portiune de tufan
( coarda, corcan, lastar) si se transporta in cosuri de rachita asezati afanat.
Ajunsi acasa la locul unde vor fi pastrati se culeg de pe cordite. Se iau mere
din cele tarzii, pot fi mai necoapte, sanatoase, cu coaja tare, se inteapa cu
un betisor sau o scobitoare si se introduce codita strugurelui, sucul marului
va alimenta ciorchinele. Se aseaza perechile ciorchine-mar pe o rogojina din
papura ( rogoz ), sau hartie, carton in loc uscat, aerisit, si racoros dar fara
pericol de inghet. Cam la doua saptamani
se verifica starea ciorchinilor, se inteapa marul in alta zona ( in zona in
care a fost intepatura se observa déjà
ca marul a fost ,,consumat ‘’, iar daca
marul s-a stricat se inlocuieste ) pentru ca ciorchinele sa aiba hrana, daca
s-au desprins boabe in locul ramas se ceruieste si se intorc ciorchinii. Astfel
se pastreaza ca proaspeti pana la Pasti,
asta depinde de cat de multi au fost pusi la pastrare si daca au mai ramas
nemancati pana atunci! Unii pastreaza stugurii cu corzi taiate, aninati pe
suporti speciali ( stelaje ) iar alimentarea coardei cu hrana se face dintr-un
cartof, sau o sticla cu apa uneori cu adaos de
zahar sau aspirina, prin al carei dop a fost trecut capatul coardei, iar
in conditii ,,moderne’’ in mari
depozite se pastreaza in atmosfera controlata si cu conservare chimica. Eu fososesc ca spatiu de depozitare
podul casei, cu acoperis din tigla, unde temperatura nu scade sub zero grade, datorita bunei izolatii din lemn si
,,climatizarii ‘’ facute de cele doua hornuri ce-l traverseaza. Un
procedeu mai simplu, dar care pastreaza strugurii prin deshidratare partiala (
stafidire ) e simpla asezare a acestora in strat subtire rasfirat in pod sau
camara, se preteaza mai ales la strugurii foarte dulci cu boaba mica si pielita
subtire, sunt minunati, de servit cu paine in postul Pastelui, iar copiii ii
adora !
De cand ma stiu am avut vite cu lapte in
ograda, fie ea vaca, bivolita ( turmaca,
ghioltza ) capra sau oite, iar preparate lactate nu am cumparat. E adevarat, este
ceva efort, dar se merita, iar pentru cine nu are posibilitatea sa creasca animale
sfatul meu prietenesc este sa-si gaseasca o sursa naturala. Pentru ca la
supermarketuri si alte pravalii gen alimentara, de cele mai multe ori, laptele
se face la fabrica si nu la uger! Iar branza este denumita ,,produs de mancare
‘’ e unsuroasa, gustoasa aproximativ, dar din
,,telemea, feta, cascaval, branza topita, yogurturi ‘’ laptele lipseste
cu desavarsire! Vaca este doar…pe
eticheta! O solutie este ca laptele sa fie achizitionat direct de la sursa, sau
adus de tarani ,,musteriilor‘’de la oras.
Satenii, déjà vin de la tara cu lapte si-l aduc oamenilor acasa, la comanda,
pretul e convenabil, uneori fac si troc, multi taranii fac si abonament, lasa ceva mai ieftin
si astfel aveti o sursa de incredere! Se poate achizitiona si direct de la piata
( din cel pus la peturi, dar verificati inainte! prin miros, aspect,
temperatura ). Marfa buna se cauta si se vinde repede, cei ce au lipsa la
calitate stau mult si bine sa vanda, cumparatorul poate fi pacalit doar o
singura data. ,, Iaurtul’’ din comert- cu fructe sau alte adaosuri, de multe
ori e... de fapt sarlota, e un produs mort, nociv, imbacsit cu aditivi si
chimicale, ambalat la plastic, dar care… ,,da mumos ‘’ , apropo’s sa faceti
diferenta, fructele proaspete adugate in iaurt intra in fermentatie in cateva
ore, va dati seama ce ,,prelucrari ‘’ si cat de ,,naturale’’ sunt cele din
market, puteti lasa yogurtul desfacut o saptamana la cald pe masa in bucatarie si nu va pati
nimic, tot ,,mumos ‘ ar arata, pe cand
cel natural…. !
Iaurtul natural e izvor de sanatate pentru cine –l
consuma, e un produs viu, nutritiv, este cunoscut din vechime in zona balcanica
(a fost patentat ca produs bulgaresc ), este obtinut prin fermentatie
lactica. De curand insa-si licuriciul a fost stropit cu iaurt din ,,greseala ‘’
de o admiratoare si se pare ca a
fost incantat pentru ca s-a lins pe degete si-a plescait fericit exclamand ,,
delicios ! ‘’ Pentru a face iaurt folosesc o oala din lut ( ol, ulcica,
amfora ) smaltuita de doi litri, vasul trebuie sa fie curat, fara impuritati sau
mirosuri straine ( atentie, nu se folosesc niciodata detergenti la vase din lut, se foloseste doar apa fierbinte
pentru spalare-igienizare, pentru ca sunt vase poroase si retin substantele si mirosurile
straine foarte usor ! ) iar inainte de folosire se opareste cu apa
fierbinte. Laptele proaspat muls ( cald
), se strecoara prin panza rara, se pune in ol si se adauga cateva linguri de
iaurt oprit din ,,sarja precedenta ‘’, pentru inceput e bun si un iaurt de la
un fabricant traditional si sigur! In caz ca laptele e procurat la sticla de la
tara, se strecoara si se fierbe obligatoriu, se toarna fierbinte direct in oala
iar cand s-a racorit la temperatura ,,ca de paine ‘’ ( caldut ) se procedeaza
asemenea cu adaugarea de cateva linguri de iaurt natural, se acopera cu un
servet si se pune la cald cateva ore. Eu, cand a mai ramas putin iaurt in ol,
adaug peste el lapte caldut si amestec usor cu o lingura de lemn, acopar cu un
servet de in curat ( fara miros strain ) si las la cald de seara pana
dimineata. Ca ustensile folosesc oale din lut si linguri din lemn. In lipsa este bun un vas din sticla (
borcan, carafa, bol ), nu recomand vase metalice sau de plastic, produsul final
iese contaminat ! Iar ustensile din lemn, sunt bune si cele din bambus din
comert, dar cele mai bune sunt tot cele autohtone de la mesterii nostri, facute
din lemn de plop, salcie sau mesteacan. Iaurtul déjà s-a facut, are un strat
gros de smantana deasupra si-i tocmai bun de mancat (si pe vremuri… Nica a lu
Stefan a Petrei din Humulesti aduna grosciorul de pe deasupra oalelor cu lapte
pus la smantanit si apoi ….da vina pe ,,strigoaice ‘’ ) !
Va urma!



Comentarii
Trimiteți un comentariu