-Virgil ANDRONESCU -
                                                       Haricleea Darclee’
                                  (Haricleea Hartulari- Darclee’)

Casa Ion Haricli din Turnu Magurele,
foto din arhiva prof. Pascu Bolborici
Soprană de renume mondial, creatoarea rolului ,,Tosca’’de Pucini, a militat pentru înfiinţarea unui teatru românesc de operă, născută în 1863 la Brăila, m.10 ianuarie 1939, Bucureşti.
Fica lui Ion Haricli din Turnu Măgurele ,,fata cetăţii Turnului de la Scala din Milano’’ cum i-au zis unii turneni.
Consider că unele date cu privire la familia şi casa copilăriei marii cântăreţe sunt necesare.
Iată cum sunt redate momentele naşterii H.Darclee’ , în cartea lui N. Carandino ,,De la o zi la alta’’, ed.,,Cartea românească’’, p.237.
,,Ion Haricli, mare proprietar din Teleorman, s-a hotărât, într-o bună zi a anului 1863, să-şi întovărăşească grânele în drumul lor de la Turnu Măgurele la Brăila.
Calea pe apă era uşoară şi plăcută, dar n-a consimţit decât cu greutate să ia cu sine pe soţia sa Maria, care aştepta să nască. Haricli, era un om înalt şi frumos, cu aspect britanic şi cu purtări distinse. Ştia destulă carte pentru vremea lui, umblase prin străinătăţi şi păstra faţă de proprietarii de pământ din vecinatate, boieri sau oameni de rând, un fel de a fi intermediar între mândria afişată şi superioritatea veritabilă.
Slăbiciunea faţă de nevastă, şi-a dovedit-o făcându-i voia şi lăsând să se înfiripeze în jurul ei un mediu cât mai aproape de cel cu care se obişnuise acasă : Maria Hartulari se trăgea din os domnesc (născută Aslan), ea era nepoata directă a domniţei Mavrocordat…) şi păstra în educaţie, în apucături, în frumuseţea ei falnică, semnul nobilei origini.
La Brăila s-a dovedit că Haricli avusese dreptate să exagereze prudenţa faţă de ,,starea interesantă’’ a soţiei sale. Într-un amurg de iunie,  câteva zile după ce au sosit în oraş, jupâniţa Maria a simţit, privind luna prin pervazul ferestrei, un junghi sfâşietor în şale. Primul ţipăt al copilului nou născut s-a îngânat cu sunetul de trompetă al poştalionului care tocmai pornea din curtea hanului alăturat.’’
Casa copilăriei din Turnu Măgurele, era pe locul unde se află astăzi Casa de Cultură a Sindicatelor.
Aspectul exterior şi interior al casei este redat în lucrarea lui George Zbârcea( Ion Hartulari Darclee’, Darclee’ ‘’, ed. ,,Muzicală ‘’Bucureşti - 1978). Astfel : ,,Casa  din Turnu Măgurele a lui Ion Haricli era potrivită cu situaţia sa : pe deoparte şi alta se întindea o livadă cu vişini şi peri care-şi bolteau crengile şi florile peste cărări. În faţa peronului, unde trăgeau trăsurile musafirilor, între aleile presărate cu prundiş din Dunăre, răsăreau irişi, petunii şi anemone, îngrijite de un fecior polonez cu atribuţii de grădinar. La parter era cancelaria, cu un birou masiv într-un colt, cu registre şi caiete albastre pe rafturile care dădeau încăperii o infaţişare oficială. Dar perdelele cu dantelă delicată de la ferestre şi măsuţele cu vaze de 4 flori în dreptul lor purtau urmele gustului Mariei Haricli, care nu-şi lăsa casa pe alte mâini.
Sus, la ultimul etaj al clădirii saloanele şi itacurile stăpânilor, cu fotolii moi de mătase şi trandafiri ciopliţi în lemnul aurit al braţelor. Canapele confortabile pe care se întindeau pisicuţele şi jurnalele aduse cu trenul şi poştalioanele de la Paris, covoare largi şi adânci de Anadol, Horasan şi Buhara’’.
La bătrâneţe, fără mijloace materiale Haricleea a locuit la hotelul ,,Bratu’’ de pe Calea ,,Griviţei’’ din Bucureşti. Fiul său Ion Hartulari- Darclee’, compozitor, a stat pe lângă ea până la moarte. A murit la spital. La cimitir, pe ultimul drum, aşa cum subliniază N. Carandino, a fost însoţită doar de câţiva artişti de la operă şi publicul anonim. Oficialitatea a ,,strălucit prin absenţă’’. În numele Ministrului Artelor, Petre Comărnescu a rostit cuvântarea convenţională şi de rigoare.
Parcă…filmul Darclee’ se derulează în mintea celor care l-au vizionat !
Conform dorinţei sale Teatrul de Operă românesc a luat fiinţă în oraşul Brăila.

- Fragment din volumul ,, TURNU MĂGURELE ( 170 ) 1836 – 2006 CONSEMNĂRI  ISTORICE SI MEMORIALISTICE ''  autor prof. Pascu BOLBORICI, Turnu Magurele, 2005 - Prefata: Virgil ANDRONESCU.