REŢETE CULINARE ARHAICE - FRIPTURICA ŢĂRĂNEASCĂ

- Hypolita -


“Oamenii cuminţi se adaptează mediului. Cei îndrăzneţi adaptează mediul pe măsura lor.”
George Bernard Shaw



retete.unica.ro
   In ultima perioada, chiar de-i canicula, ca doar e ,,vremea la secere iara ziua-i cat anu’ “ cum spune mama, treaba-i  multa de facut. Dupa secerisul orzului, facut de noi saptamana trecuta cu seceri ( taie ca briciul, ascutite in zimtisori fini si taiosi de Dida Nikita, ca doar ea stie dichisu’,  plata a fost ca de obicei, un ,,franc” bucata si-un codru de sapun pentru toate ), snopii au fost apoi ,,batuti la arie”, grauntele alese, maturate  si vanturate, iara paiele vor folosi ca si asternut pentru animale, dar si acolo unde mai este nevoie ! Mama a facut tor ( tizic ) din balega de la vaca si ce-a mai maturat prin tarla, amestecata cu paie, a facut turte si le-a pus la uscat in puterea soarelui, le vom folosi la vatra, pentru fierberea oalelor cu mancare, dar si la soba cu plita, e un biocombustibil care arde cu flacara albastruie, cateva ore, asemanator turbei, degajand caldura!Mama pregateste asa ceva vara, in rest gunoiul de la animale il facem amestec cu frunze si alte resturi vegetale, il acoperim cu pamant ( ca sa nu miroase urat si sa fermenteze bine ), iara primavera e cel mai bun ingrasamant, nu folosim chimicale. Resturile vegetale, cum ar fi si miristea ramasa, le dam foc, cenusa lor va asigura o parte din hrana viitoarelor recolte, renascand prin ele ! Totul la noi se foloseste, nimic nu se arunca! E de preferat mirosul de la animale, decat mirosul toxic al tevii de esapament  sau al pesticidelor pulverizate!
Dar, azi fiind duminica avem program mai lejer, mama  a taiat dimineata o gaina pe care o va gati asa cum stie ea, ca doar azi avem un oaspete important pe Tante Metodica, e invitata la pranzisor si mama nu vrea sa dea de rusine fata de-o doamna de la Bucuresti ! Cand la tara se spune ca cineva ,,taie o gaina, sau un pui si-l gateste “ pentru ca are un oaspete, musai’ cesta-i lucru foarte important si cea mai mare cinste! Nu stiu la altii cum or fi, dar pe la noi asa-i. Dupa ce a oparit gaina si-a curatat penele, o parleste la flacara de paie, ii freaca pielea cu malai, o spala si apoi o bucateste, spala in doua ape si pune bucatelele si maruntaiele la scurs intr-o strecuratoare din nuiele, apoi le pune intr-o strachina mare, le da un praf de sare si le acopera cu-n servet, sa nu ,,intre musca “. Mama pune pe vatra o oala de pamant ( ceramica , lut ), in care a turnat apa fierbinte din ceaunul de tuci fiert la pirostrei ( ceaun de tuci inseamna din fier sau fonta, emailat sau nu, actualele ceaune din aluminiu sunt varianata  toxica !). Pune  bucatelele de gaina, o ceapa taiata, un morcov, un patrunjel, telina si trei catei de usturoi, sa fiarba in oala de pe vatra, in burta careia a proptit jar de sub pirostrei si-un calup de tor aprins, ce va arde cam o ora. A framantat si coca in covata pentru pita si-o lasa la cald la dospit, fiind framantata cu cococele din aluat cere mai mult timp sa creasca, dar rezultatul… e pe masura ! Intre timp mama se pregateste si pleaca la Biserica, cand se va intoarce va continua cu gatitul. Intre timp noi continuam activitatea, Gicu, are ca rost adunatul cuiburilor de omizi din livada si arderea lor, iara eu pun de clatite, ca doar trebuie si desert, la pranzisor , o sa va dau reteta data viitoare !
 Fripturica tārāneasca -Mama s-a intors de la Biserica s-a schimbat si continua cu gatitul. In tigaita de arama cu ,,coada de pisica” ( coada inalta, ce permite manevrarea tigaitei deasupra focului, pe pirostrei ) pune 2 linguri de untdelemn, ceva grasime de la pasare, si tot atata apa si adauga o ceapa mare taiata solzisori, un morcov taiat rondele fine, cativa catei de usturoi spintecati si caleste bine pina ce devin sticloase, pe jar pune gratarul pe care aseaza rondele mai groase de dovlecel si vinete unse cu ulei de maslina, nu le lasa sa se arda ci doar oleaca patrunse, le frige asa pe ambele parti. Toaca marunt un ardei gras si jupoaie doua rosii maruntindu-le si le adauga in tigaita, amestecand cu lingura de lemn, intre timp aprinde focul la cuptor cu cateva gateje si mai  arde un snop de corzi de vita uscata in el, la fel si sub testul suspendat in verigi ... Mama da tigaita la o parte si adauga in ea o cescuta de orez, marar si patrunjel proaspat tocat . Ia un cenac ( ghiveci, vas ceramic ca un castron mai incapator si mai intins si toarna in el  amestecul din tigaita, adauga apoi o mana  de mazare boabe proaspat tecuita  si una de tucara frageda, c-au fost oparite mai devreme, patrunjel si marar tocat, pune bucatelele de gaina fierte pe jumatate ( gaina e de 2 ani, atunci carnea e cea mai gustoasa, dar trebuie fiarta mai mult ), cativa cartofi noi mai micuti, rondelele de vinete si bostanel ( dovlecel ), un praf de sare grunjoasa, cativa catei de usturoi nou si toarna o parte din zeama in care a fiert gaina. Cum cuptorul e ars bine, mama scoate o parte din jar, pune cenacul pe vatra, impingandu-l in cuptor, i-l inconjoara cu restul de jar, pune usa la cuptor si acopera rasuflatoarea ! Intre timp s-a ars si testul, tot cu foc de corzi de vita si gateje si mama aseaza pita pe carpator ( lopatica brutareasca ) si lejer, o aseaza cu frunzele de nuc, pe vatra incinsa , lasa apoi testul incins de flacara, peste pita, precum o closca se aseaza pe cuib, iar pe pirostri a asezat caldarea de mamaliga ( un fel de ceaun cu fund plat, confectionat din arama ), in care pune apa, malai si sare grunjoasa si facaletul de mestecat. Intre timp eu iau masa rotunda din cui, o asez sub nucul de langa bucataria de vara, aduc scaunele cu trei picioare, cioplite-n lemn di-un mester rudar, strachini intinse (farfurii ceramice) facute de olarii nostrii de peste Olt, tacamuri, stergare si servete de panza de casa, ulcele pentru vin si apa, capac din lemn de plop  pentru mamaliga. Bine’nteles Tom&Jerry, motanii proprietate personala, isi iau locurile in primire, sub masa, mai ales ca fripturica a si inceput sa miroase imbietor ! Deja s-a facut aproape de  namiaz, si apare si Tante Metodica la portita. 
- Buna ziua si bine v-am gasit zice Tante, iara Tanya ii tot da tarcoale jucausa, asteptand vreo recompensa. Tante scoate din buzunar un biscuit si i-l da. Tanya, multumita, ia biscuitul si se retrage in gradinita la umbra.
- Bine ai venit Tante ii raspund eu, intre timp si Gicu a terminat ce avea de facut, se spala si pregateste de masa. Apoi merge in beci de ia vinul si aduce si carafe cu apa rece de izvor. 
– Dar ce bine miroase la voi se simte din strada, completa Tante.
–Bine ati venit si luati loc doamna aicea, o invita mama la masa.
–Ba eu doresc sa vad cum faci ! si nu-mi mai zice doamna, ma numesc Metodia si suntem cam de-o seama, eu iti spun Chiva asa cum te stie toata lumea, completa Tante zambind.  Fripturica este rumenita, de-o mananci dintr-o privire, mamaliga aburinda e pe capac, mama o taie cubulete cu o ata, painica e  si ea pusa pi-un capac de lemn, mama pune in strachinute fripturica, Tante le pune pe masuta, are grija sa aseze frumos din toate  ,,ca la restaurant “ specifica ea. Ne asezam pe scaunele, Gicu multumeste Lui Dumnezeu pentru ziua de azi, pentru agoniseala si pentru hrana, ne punem cate un servet pe gehunchi si… ,,Pofta buna ! “ Mama nu foloseste furculita, ia din strachinuta cu dumicatul, adica face un bot mic de mamalga cu adancitura mica si sprijinit de deget ia precum intr-o lngurita din mancarica, Tante curioasa o imita, nu-i reuseste din prima, se scuza, dar persevereaza si bucuroasa reuseste.
- Parca e mai gustoasa mancarea cu ,,furculita de la mama “ spune ea.
- Asa fac de cand ma stiu, simt ca mananc, inainte, cand eram copchilita  la mama, puneam cenacul in mijlocul masutei si serveam toti din el, completa mama . Dupa ce am servit masa, iara Tom & Jerry si-au primit portia sub masa, eu strang vesela si-o duc la spalat in ceaunul cu apa calda, mai stam la discutie la o ulcica de rubiniu.
– Multumescu-ti Tie Doamne  ! spuse mama .
- Sa ne fie de bine! Am mancat ca la nunta lui Stefan Cel Mare ! zise si Tante, care continua : 
- Aici ma simt minunat, ce inseamna traditia ! Lumea se da-n vant dupa noutati, dupa tehnologie, dar la voi, e altfel!  Lumea a renuntat la vatra, la cuptorul cel humuit, la test, la tuci, la tingirea de arama, la oale de lut !
– Doamna, asa sunt de cand ma stiu, traiesc in credinta cu ce-am mostenit de la buneii si cat voi trai asa voi face, nu pot sa stau ca un papusoi si sa ma uit la ,,minunatiile “ modernizate cum fac ceea ce ar trebui sa fac io.
- Chiar imi placi, Chiva! si daca ma gandesc bine…as vrea si eu un cuptoras humuit, si-un test, dar….nu ma prea pricep.
- Test va dau eu unul cand voi face, eu stiu mestesugul. Tina pentru test trebui framantata de sapte ori, o sa mai fac si pentru mine inca vreo doua, iara de cuptor, Gicu mi l-a zidit, dar l-a nimerit oleaca ‘naltut, dar e bun si asa pentru copt cozonacii, spuse mama.
– Chiva, am soba cu plita  a socrilor si iarna fac foc, imi place sa coc paine, inca, nora-mea Gertrude a fost uimita ca folosesc soba :  ,,Mamica ! de ce te calicesti si nu folosesti central, ca de se goleste rezervorul  aduce Lulu cisterna si-l umple la loc ?!“
- Ba nu ma ,,calicesc” , Gertrude, dar imi place sa ascult focu-n soba si lemnele cum trosnesc, cand e viscol afara  si-mi place si mirosul de paine calda si ceai, iar caldura sobei nici nu se compara cu altceva, i-am raspuns.
- Doamna, din tot ce da Dumnezeu sa se faca, in gospodarie folosim de toate, lemne avem berechet de la curatit pomii, de la taierea viei, vrejurile stranse si uscate, e pacat sa nu le folosim, sa le dam la gunoi, sa se imbuibeze soarecii si gherlanii printre ele !  Nuuu… Dumnezeu ni le-a dat sa le folosim, sa nu lepadam nimic, pentru ca…nimic nu-i de prisos !

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare