Apocalipsa de dupa apocalipsa

- Adrian Bernhard RITZINGER -

Am reusit sa apucam sa traim si dupa 2012, infirmand prezicerile maiaseEuforia vacantei de iarna ne-a facut sa uitam repede aceste amenintari care ne-au umplut de energii negative, marind doza zilnica acumulata (prin grijile ,nevoile si fricile prezente in ultima vreme permanent in viata romanilor).

Cred ca Dan Puric a spus ca, daca ne uitam atent la romani,am putea aduna tone de tristete.Pentru ca nu exista oameni perfecti, exista idei perfecte .
Nu mi-am propus ,mai ales acum la inceput de an, sa aflu de ce nu sunt fericiti romanii ,dupa douazeci si trei de ani de la caderea dictaturii comuniste .
Dar nu pot sa nu remarc ca linguseala, viclenia ,minciuna ,intr-un cuvant discreditarea sunt instrumente ale regimurilor totalitare ,societatile civilizate au la baza libertatea de exprimare ,de reprezentare a etosurilor si a valorilor .
Regimurile ipocrite pe care le traim si care mineaza democratia ,dar uzeaza de discreditare ca arma perversa ca sa ne impuna acelasi regim discretionar sunt o explicatie pentru lipsa de speranta care se vede pe chipurile romanilor .
Se uita ca societatile civilizate se mai bazeaza si pe iubirea sau macar pe consideratia intre semeni, un exemplu fiind Congresul American ,care a lucrat in noaptea dintre ani ,pentru ca cetatenii lor sa nu fie afectati.
Dar nu putem cere politicului romanesc sa fie uman , ei nu reusesc sa aiba un dialog civilizat (tolerant) intre ei, in interiorul propriilor partide , sa se iubeasca ,este imposibil si atunci cum le putem cere sa ne iubesca pe noi sau sa aiba macar consideratie pentru noi. Romanilor le-a ramas o singura salvare- credinta si iubirea adusa de Isus pe pamant.
De aceea semnificatia Craciunului are o putere deosebita de regenerare creand o incarcare cu energie pozitiva colectiva ,prin gandurile frumoase pe care le comunicam cu ocazia urarilor traditionale , colindelor si colindatorilor care ne aduc macar un gram de speranta, de a ne fi mai bine in anul urmator.
Chiar si prin faptul ca am depasit inca un an de cazne (viata pe pamant este o lupta).Chiar daca de multe ori aceste urari fac parte din complezenta obiceiurilor ,obligatiilor , tot energie pozitiva creaza , produc macar un zambet cand le primim.
Romanii cred in Dumnezeu si-n dreptatea lui si-n Dumnezeul din ei, imbinand ratiunea cu sufletul , incearca sa inteleaga ce li se intampla si daca reusesc, pot ierta multe nedreptati pe care le-au trait, nu pot uita ,dar prin iertare dobandesc puterea sa mearga mai departe.
Iubirea adevarata cere sacrificii .Se spune ca zeii nu plang ,nu pot plange pentru ca ei nu au lacrimi ,nu au dureri , nu pot avea trairi (acel sentiment care ignora ratiunea),deci nu pot iubi.
Tocmai de aceea s-a nascut Isus- om , el aducand omenirii credinta care poate realiza iubirea de semeni (iubirea intre oameni), singura cale de mantuire a omenirii, a izbavirii de pacat (expresie a urii, invidiei, geloziei, lacomiei , minciunii).
Isus este dovada ca numai prin sacrificiul suprem facut din iubire si credinta in faptul ca oamenii sunt lucrarea aceluiasi Dumnezeu , poti deveni nemuritor .
Bucuria nasterii Mantuitorului si impodobirea bradului de Craciun care si el are simbolistica lui .
Cu mult timp inaintea crestinatatii, pomii si plantele care ramaneau verzi peste iarna, aveau o semnificatie speciala. Oamenii obisnuiau sa atarne crengi deasupra usilor si ferestrelor, pentru a-i feri de spiritele rele, vrajitoare, fantasme si boli.
Legenda spune ca atunci cand a venit prima toamna pe lume toate pasarile s-au grabit sa plece spre tari mai calde. Una singura mai ramasese: o pasarica mica si zgribulita, pe o creanga de la marginea codrului. Avea, saracuta, o aripa rupta si nu putea sa zboare prea mult. Stejarul ,fagul si restul copacilor au refuzat sa-i ofere adapost , singurul care a adapostit-o a fost bradul si atunci Dumnezeu i-a poruncit vantului sa desfrunzeasca toti copacii ,cu exceptia bradului.
Tema adapostului in legendele despre bradul de Craciun a fost reluata si in privinta adapostirii lui Isus si Sfantul Petru de o furtuna foarte puternica sau a Mariei Fecioara de soldatii lui Irod - in ambele situatii toti copacii au refuzat sa-i adaposteasca pe cei care le-au cerut ajutorul,singurul care nu a refuzat fiind bradul. Isus, atunci cand a iesit din adapostul cetinei, a cuvantat astfel catre brad:,, Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte iarna, tu sa nu-ti mai lepezi frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic”(i-a acordat vesnicia vietii). ,,Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile, astfel incat ei sa te pretuiasca cum se cuvine”(utilitatea si frumusetea). ,,Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie”(maretia divinitati,credintei si iubiri).
Unele surse povestesc despre tradiţia împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. La începutul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru a le sugera copiilor săi sclipirea stelelor de pe cer.
Una din legende este legata de sfantul Bonifaciu, calugarul anglican care a randuit biserica crestina in Franta si Germania. Intr-o buna zi, el a dat peste un grup de pagani adunati in jurul unui stejar falnic, pregatindu-se sa aduca drept jertfa un copil zeului Thor. Pentru a salva viata copilului, Bonifaciu a pravalit stejarul la pamant cu o lovitura naprasnica de pumn. In locul acestuia a rasarit un bradut. Sfantul a grait catre pagani, spunandu-le ca bradutul este Pomul Vietii, inchipuind viata vesnica a lui Iisus Hristos. Drept multumire , parintii copilului salvat au luat bradutul in casa si l-au inpodobit .
Bradul de Craciun are multe legende si simbolistici, aceste cateva pe care mi-am permis sa vi le reamintesc sunt cele care explica mirajul si linistea interioara pe care ti-o creaza cand il privesti (protectia de furtuna vietii de afara ), mirosul pe care-l raspandeste timp de cel putin o luna pe an care te bucura, umplandu-te de energie pozitiva si, nu in ultimul rand ,amintindu-ti ca Isus a venit sa aduca credinta si iubirea oamenilor. Minunea sarbatorilor prin incarcarea aceasta energetica consta in faptul ca este o incarcare colectiva, nu una individala (vacanta, aniversari , etc ) care creaza o stare de bine, a noastra, a tuturor.
Perioada electorala s-a terminat , Parlamentul a fost convocat , guvernul investit inainte de Craciun si totusi in pline sarbatori ale mantuirii , credintei si iubirii ,ce provaduieste media romaneasca , proiectia unui viitor sumbru (prohodul USL,PNL, revenirea razboiului guvern-presedinte etc), bazat pe prezicatori si astrologi .
Oare nu mai avem credinta crestina ?
Nu mai putem respecta nici Craciunul si Anul Nou ?
Exista o karma a neamului acesta , sa-si cumpere sclavia?
Sigur ca exista dintodeauna o dorinta de a controla valorile, a celor de la putere ,cu toate ca ei stiu bine ca valorile nu pot fi controlate , pot fi doar marginalizate , le poate fi interzis dreptul sa se manifeste ,dar nu li se poate interzice sa gandeasca sa se exprime in cercul lor .Frica ca aceste cercuri sa nu devina o multime care sa se intersecteze candva si sa devina o forta - este de inteles.De aceea ceea ce este permis celor care au puterea de a-si acorda libertatea egalitatii de sansa, nu este permis maselor , chiar daca au capatat puterea prin aceste promisiuni.
Dar despre aceasta in curand.