ÎNCĂ O IUBIRE

 Poetului Adrian Păunescu

crugul.blogspot.com

         - Lucia PATRASCU -

Suntem săraci de tine!...Şi de rost!...
Ne poartă vântul frunze pe uluci…
Nici nu mai ştiu deloc cum ar fi fost
Să stai aici cu noi!...Să nu te duci!...

Că te ştiam acolo, aplecat,
Cum şlefuieşti cuvinte, slovenind
Noi gânduri…Noi poveşti…Înconjurat
De „Repetabila povară”, ca un nimb!...

Dar a venit o zi cu soare blând,
Lucind prin ramuri dulce-arămite,
Dând veste ca un trăznet!...Ca un gând
De necuprins!...Că te-am pierdut, iubite!...

Acuma unde pleci?...Unde mai scrii?...
Cui vei mai ţese vălul argintat,
Cu care ne-nveleai în nopţi târzii
Şi ne purtai spre cerul înstelat?...

Şi mă întreb acum, la ceas pustiu,
Când mi se-ngână-n lacrimi orice gând
Cu tot ce ne-ai lăsat, oare am să ştiu
Să nu mai fiu sărac?...Şi nici flămând?...

Merindea ta de visuri să-mi ajungă
Cât m-o lăsa Preasfântul printre vii!...
Şi când ar fi să plec, s-o aşez lângă
Modestu-mi testament!...Pentru copii!..