Amintiri despre copilarie

- Virgil ANDRONESCU -

Nicaieri nu-i mai bine si mai frumos ca ACASA, alaturi de parinti, in locul unde m-am nascut si unde am copilarit. 

O lume a copilariei plina de jocuri si incarcata de bucurii, lipsita de griji si traita din plin! 

Copacul secular, fantana cu roata- si ea de peste o suta de ani, tarana care candva ajungea pana peste glezne. 

Nimic din bucuriile acelor vremuri nu mai reverbereaza in prezentul asfaltat, lipsit de copii si jocuri ancestrale. 

Doar Dudul si Fantana imi mai amintesc de anii cand de dimineata pana seara jucam fotbal ori tenis de camp sau jocurile Statuile, Tara-tara vrem soldati!, Lapte gros, Pitita, etc. dar si momentele cand ne certau parintii si ne mai ,,altoiau" pentru ca veneam negrii- din cap pana in picioare, de tarana pe care o aruncam in aer pentru ca apoi sa cada pe trupurile aproape goale si udate cu apa din fantana unde candva se sinucisese o femeie batrana. 

Acum cativa ani, nu multi, un alt vecin in varsta s-a sinucis aruncandu-se in aceasta fantana.

De Paste ne pregateam cu cateva saptamani inainte- ne innoiau parintii din cap pana-n picioare, ne spovedeam, iar in seara de Inviere stam pana tarziu pentru a lua Paste. 

In zilele de Sfintele Denii treceam pe sub Masa si primeam dulciuri. 

Lumea aceea, cand timpul nu valora nimic pentru noi copiii, cand un om de varsta mea acum- 40...de ani, deja era ,,mos" pentru noi; lumea aceea nu mai exista, timpul de-acum alearga nebun si nimic nu pare a-l putea incetini!

Eheee, si cate altele mai sunt de povestit!

      Nicaieri nu-i mai frumos si mai bine decat ACASA, alaturi de parinti, in locul unde m-am nascut si am copilarit.

De multe ori, in copilaria cea frumoasa si grea, mi-am dorit sa pot candva sa ajung sa-mi depasesc conditia...umana. Multumesc bunului Dumnezeu ca sunt viu, ca traiesc si ca in mare parte am reusit...sa fiu cel mai optimist dintre cei mai sceptici oameni din lume!
 
Cartierul Odaia din Turnu Magurele, judetul Teleorman.