,,TURNU MĂGURELE — ( 170 ) 1836 – 2006 - CONSEMNĂRI ISTORICE si MEMORIALISTICE" de prof. Pascu Bolborici

- Virgil ANDRONESCU -

ARGUMENT

Pentru tine ,oraş romantic aşezat la margine de ţară, pentru trecutul tău
zbuciumat , încerc să readuc în memeoria locuitorilor evenimentele aşa cum au fost,cu amintiri placute sau mai puţin plăcute,

la a şasesutazecea aniversare a cetătţii Turnu fondată de Mircea cel Bătrân şi la o sută şaptezeci de ani de la înfiinţarea
ta ca oraş şi capitală de judeţ.
 
Ţie ,,Turris Romanus’’, Turnul de la gura Oltului , odinioară cu renumitele vii ,îţi aduc omagiul pentru
trecutul tău glorios,deşi te afli în uitare şi acoperit de pământ.
Nu am fost arheolog , cu atât mai puţin cercetător,am fost profesor de istorie,legat de aceste meleaguri .
Am prins în lucrare, cred într-o formă coerentă , cele citite în documente ale vremii,în materiale risipite prin
cărţi şi publicaţii , în monografii trecute,dar şi din constatări directe.
Acum o redau ,,Cetăţii’’ ca lecţie de istorie .
Aduc un călduros omagiu celor care au scris despre tine ca oraş , despre trecutul tău, odată cu mulţulmirile mele celor ce m
-au ajutat în întocmirea şi tipărirea prezentei Nu este completă şi îmi exprim speranţa că şi alţii vor face încercări
privind documentarea şi completarea ei.

Autorul

 Istorie şi modernitate
-Turnu Măgurele-

Lucrarea de faţă simbolizează un moment din istoria
noastră naţională...
Autorul prezintă,,câte ceva din cele scrise de înaintaşi’’, derulând şi propriul său
film,într-un montaj în alb – negru.Comentariile şi amintirile profesorului Bolborici Pascu aduc sarea şi piperul,dau savoare
acestei cărţi. Emite opinii,ascultă păreri,de la colegii de istorie cât şi de la cei de-o vârstă cu mine.Am stat în preajma
autorului mult timp – am ajuns la concluzia că m-am născut mult prea târziu.
Istoria deja s-a trecut dincolo de noi.Am stat foarte mult timp şi în faţa computerului – cel mult ,istoria recentă vine prin
reţea,îţi inoculează ideea că esti într-un timp şi un spaţiu ... normale . Cei ce au trăit vremile descrise în această
lucrare simt personajele şi personagiile vii. Eu doar mi-am închipuit o astfel de lume,i-am simţit mirosul de epocă, forţat
la propriu de iaurgii şi berari,de învăţători cu haine ponosite şi cu Heine sub braţ,de veterana şi ciungul ce o mâna pentru
câştigul zilnic de o ţuiculiţă şi un codru de pâine date cu mare bunăvoinţă. M-am călătorit prin Bâlciul care acum e un bâlci
– nu Bâlciul copilăriei mele. Sunt multe de spus...citiţi cartea şi veţi face o călătorie nemaipomenită prin timp şi spaţiu
... mirifice !
Acum, merg să ,,scriu’’acestea pe un C.D.-u şi mă încurc la gândul că se poate şi numai aşa...pe plastic şi sticlă nu se
simte mirosul de epocă. Rămân acelaşi fan înverşunat al hârtiei.

Andronache Virgil – Nicolae.

https://www.facebook.com/virgilandronescu/media_set?set=a.804781082985540.1073741863.100003609676861&type=3&pnref=story