Colindă

- Lucia PĂTRAȘCU -

basarabialiterara.com

Sub coada ochiului o floare
adună-n ea tot universul,
o veşnicie călătoare
ce-ar vrea sa ducă-n lume versul

îmbobocit abia sub pleoapă,
trezit cu roua-n dimineaţă
şi potrivind în el să-ncapă
lumină pentru altă viaţă.

La coada ochiului o frunză
adună-n ea tot orizontul
şi ocroteşte roua plânsă
îngălbenind pe lângă rondul

atâtor flori albite-n tâmplă.
Nu-s ghiocei ce-au înflorit...
E marea, nesfârşită poate,
colindă pentru asfinţit.