- Gheorghe SARAU -
Da, avem încă foarte multe de recuperat, când vine vorba de istoria noastră culturală românească, de oriunde și de oricând, dar, mai cu seamă, din ultimele două secole (1821-2021), iar această nevoie, știm, are la bază diverse cauze, pe care le cunoaștem destul de bine. Nu rămânem însă în așteptare, ci trebuie să trecem grabnic la salvarea acestui decalaj informațional, dacă nu pentru noi, atunci pentru cei care ne vor urma și se vor întreba, de bună seamă, de ce nu am făcut acest pas până la ei?
De aceea, trebuie să ne “ostoim”, să ne „tăiem” pofta ademenitoarei stări letargice și să scriem ceea ce știm și cât știm. Oricum, timpul va cerne valorile, dar nu va șterge datele și reperele importante din istoria și viața socio-culturală a unei obști.
Cum însă istoria își aproprie, ca treaptă incipientă de cercetare, și sursa de documentare oferită de mărturiile orale și de cele scrise venite din partea unor persoane (izvoare taxate, uneori, din păcate, ca subiective), purcedem cu încredere în a consemna și noi, atât cât știm acum, despre trecutul cultural al ținutului nostru turnu-măgurelean, fiind convinși că demersul nostru – de bună credință – vine în sprijinul tuturor. Mai bine știm noi acum despre noi, decât cei care vor veni după noi!
Personalitățile incluse în prima secțiune a Dicționarului de față sunt din rândul celor care s-au născut, s-au format și au locuit o vreme aici, alături de familie, sau care, între timp, au plecat din acest oraș amprentați de frumoasa încărcătura energetică și afectivă față de acest minunat tărâm. Menționăm aici câțiva dintre acești exponenți, ca, de pildă: poetul Virgil Andronescu, prozatoarea Ioana Baetica, actorul George Baldovin, muzicologul George Bălan, umoristul Petre - Conți Bărbulescu, fotbalistul Valentin Bădoi, scriitorul Petre Bellu, pictorul George Chirovici, maestrul emerit al sportului la judo Mihai Cioc, actrițele surori Tanzi Cutava – Barozzi și Nelly Cutava, istoricul Mihail Dan, artista de revistă Sorina Dan (soția umoristului Mircea Crișan), muzicianul Gherase Dendrino, artistul liric Ilie Gănțoi, lingvista și literata medievalistă Eliza Miruna Ghil (nepoata scriitorulu Florian Cristescu), fotbalistul Nicușor Glonț, scriitoarea Nicole - Valéry Grossu, maestra atletă Valy Ionescu, artistul liric Mircea Lazăr, actorul Al. B. Leonescu - Vampiru, filologul Alexandru Mareș, pictorul Constantin Pascali, scriitorul Dumitru Popescu, generalul Dumitru T. Popescu, generalul David Praporgescu, scriitorul Ilderim Rebreanu (ultimul descendent al familiei ardelene a lui Liviu Rebreanu), poetul Ștefan Stănculescu, pictorul Florian Ștefan, asistentul medical și istoric independent Gigi Țeican, generalul Florea Țenescu, dramaturgul Valjan (Ion Al. Vasilescu), umoristul și compozitorul Radu Zaharescu, poeta Luminița Zaharia etc. etc.
A doua parte o constituie acele personalități, care, deși îi aveau aici pe părinți ori și pe bunici, s-au născut însă, întâmplător, pe alte meleaguri, dar au trăit ori au și învățat, o vreme, în Turnu Măgurele. Este cazul ilustrei soprane a lumii, Hariclea Darclée (născută la Brăila, cu prilejul unei scurte deplasări a părinților acolo, și după câteva zile venită acasă cu aceștia la Turnu Măgurele), al tânărului revoluționar pașoptist Alexandru (Alecu) Petrescu (cel care a dat foc Regulamentul Organic, în septembrie 1848, la Turnu Măgurele, în fața mulțimii, el fiind născut însă la Roșiorii de Vede, dar tatăl lui - Petrachi Constantin (Petre Constantinescu) - era din Turnu Măgurele și avea funcția aici de serdar), ilustrul critic și istoric al artei Paul Rezeanu – 34 de ani director al Muzeului Județean de Artă Craiova - dar și alții.
În fine, o a treia categorie este reprezentată de personalități născute în alte localități, cu ascendență familială în Turnu Măgurele, dar care nu au învățat și nici nu au locuit aici, precum: zimniceanul Miron Radu Paraschivescu (avându-l ca tată pe învățătorul turnu-măgurelean Romulus Paraschivescu), bucureșteanul Andrei Pleșu (tatăl său fiind chirurgul Radu Pleșu, fiul întreprinzătorului Spiru Pleșu stabilit la Turnu Măgurele), scriitorul bucureștean Petru Popescu (fiul actriței și scriitoarei de la Turnu Măgurele, Nelly Cutava) etc.
Dar noi, ceilalți, cei mulți? – ar fi o întrebeare firească a multor “turneni”. “Noi, cei care am fost “trecători” prin Turnu Măgurele, ca elevi ori care am (și) lucrat aici, mai mulți sau mai puțini ani? De ce nu am fi recunoscuți ca producători de cultură și de viață socială la Turnu Măgurele?”.
Ca răspuns, ar fi de arătat că locul unor exponenți de acest tip - cu aport major, colosal chiar, în propășirea orașului - se va regăsi în volumul următor (vol. II), în care sunt incluse personalități, dintre care, selectiv, le menționăm pe următoarele: poetul Cornel Armeanu, colonelul și monograful Iancu Bâță, muzicologul Harry Brauner, magistratul Radu (Rodian) Bucă, scriitorul Emil Bunea, generalul de divizie Ion Bunoiaca, ziaristul Florea Burtan, avocatul Nicolae Cecropide, arhitectul Cristofi Cerchez, poetul Florin Costinescu, scriitorul Florian Cristescu, muzicianul Ion Cucu - Bănețeanu, profesorul și istoricul Emil M. Dragnea, profesorul și scriitorul Mircea - Țuțu Dragnea, poetul Rodian Drăgoi, guvernatorul Băncii Naționale - Florea Dumitrescu, inginerul agronom Lincă Englezu, scriitorul Filip Stelian, avocatul și scriitorul Valeriu Ion Găgiulescu, preotul misionar ortodox în Australia - Dumitru Găină, matematicianul universitar Stelian Găină, ofițerul aviator, finanțist și poet - George Ioana, scriitorul Șt. O. Iosif, medicul ginecolog și profesor universitar Ion Lemnete, scriitorul Ion Sofia Manolescu, scriitorul Nour Antonian Marinescu, cântărețul de muzică populară Nicolae Martin, poetul Tudor Matreșu, etnografa Corina-Mirela Mihăescu (fiica folcloristului Fernande Chirea), prozatorul și diplomatul Paul Floricel Mocanu, sportiva handbalistă și profesoară Cornelia Mohanu, avocatul și scriitorul Marian Nazat, biologul și inventatorul Madel (Pantelimon) Nedelescu, ziaristul Constantin Nedelescu-Zlotești, pictorul Dumitru Negru, scriitoarea Hortensia Papadat–Bengescu, epigramistul Ion Pena, scriitorul George A. Petre, scriitorul Hamiclar Petrescu, preotul Dorin Octavian Picioruș, poetul Florian Saioc, scriitorul Constantin Salcia, lingvistul rromolog Gheorghe Sarău, profesorul și avocatul Ioan St. Scondăcescu, poetul Ion Segărceanu, scriitorul Zaharia Stancu, poetul Dimitrie Stelaru, pictorița Elena (Nona) Stuparu, profesorul istoric Bogdan Teodorescu, ministrul inginer avicultor Stan Țîrlea, scriitorul Dumitru Vasile Delceanu, pedagogul Ștefan Zisulescu etc etc.
Cât privește modalitatea de selectare a exponenților, trebuie spus că primul criteriu a fost ca personalitățile din dicționar să fi publicat măcar un volum (fie chiar și lucrarea de doctorat) ori să fi avut o activitate redacțională sau (și) publicistică intensă, să fi fost – în cazul artiștilor și al sportivilor – pe scene și în arene competiționale naționale și internaționale, iar cei din sfera științifică să fi demonstrat prin studii, articole, proiecte aplecarea lor spre cercetare și inovare.
Al doilea criteriu l-a constituit grija noastră de a nu rupe lanțul istoric al personalităților locale turnene de acum două sute de ani și până astăzi, căci - deși, inevitabil, lumea se înnoiește -, sunt importanți, deopotrivă, atât înaintașii, cât și contemporanii în această frumoasă galerie a valorilor. Și ca dovadă se observă cum, pe alocuri, nu am putut oferi mai multe date despre unii exponenți, tocmai pentru că, anterior, pe vremea când erau trăitori ori trecuse puțină vreme de la mutarea lor din această lume, nu s-a vorbit despre ei, nu s-au consemnat date mulțumitoare, pe care noi – astăzi – să le cunoaștem, să putem să-i onorăm cum se cuvine.
Și, deși am recurs, așa cum se vede din secțiunea bibliografică prezentată în continuare, la consultarea unor lucrări similare (evident, cele mai documentate surse dovedindu-se cele ale neobositului bibliograf și istoriograf cultural al Teleormanului, harnicul și competentul scriitor Stan V. Cristea (1995, 2004), vechiul nostru prieten), totuși unele aspecte bio-profesionale privitoare la unii dintre cei cuprinși și în demersul nostru nu au mai putut fi recuperate.
Pe de alt[ parte, a nu se înțelege însă că în contribuția noastră am reprodus ca atare informația din aceste două surse ori din altele menționate în lista de mai jos și chiar sub bio-bibliografiile autorilor cuprinși în volum (ca, de pildă: Dumitru Vasile Delceanu - 2005; Corina Iordan și Ion Moraru – 2012; Gheorghe Boja – 2018 ș.a.), căci ne-am străduit și am reușit să corijăm, să completăm, să actualizăm datele inserate în lucrări anterioare, să confruntăm prezentările cu repere din diferite surse, să includem, mai ales, repere inedite, mărturii ale unor contemporani despre personalitățile găzduite în lucrare. Așa se explică introducerea unor noi exponenți, unii dintre aceștia reprezentând alte etnii trăitoare, în Turnu Măgurele, de-a lungul vremii (armeni, bulgari, evrei, greci, rromi etc.).
Prin urmare, este de știut că pentru fiecare autor (chiar dacă unii sunt prezentați doar în câteva rânduri) a fost nevoie de minim 10-40 de ore de documentare, îndeosebi în mediul on-line, pătrunși fiind de utilitatea încă nebănuită a acestei resurse, evident, pusă cu atenție în context cu alte izvoare informaționale (cum se vede și din lista bibliografică, în care apar surse mai puțin consultate de autorii de până acum, unele oferindu-ne date incredibile, cum ar fi cele provenite din “Lista” abonaților telefonici din 1937, 1938, 1954, din “anuare” educaționale și culturale, ori din lucrarea lui G. Bezviconi din 1972, Necropola Capitalei etc.).
Aici este cazul să mulțumim și unor cercetători care ne-au pus la dispoziție lucrări pe suport electronic și în formă tipărită, ca, de pildă, domnului prof. univ. dr. Octavian Roske, colegul nostru de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, care a coordonat editarea valoroasei colecții de dicționare dedicate anilor totalitarismului în țara noastră, așa ajungând să completăm biografiile tragice ale unor exponenți turneni prezenți în contribuția noastră. La fel, un gând pios îl îndreptăm spre regretatul muzicolog, Aurel Storin, fostă “arhivă vie” – ca longeviv secretar literar al Teatrului de revistă “C. Tănase” -, care ne-a dăruit câteva cărți ale sale, în ianuarie 2013, când, la rându-ne, i-am oferit monografia noastră dedicată Aidei Moga – cântăreață de frunte a celei de-a doua generații de muzică ușoară românească, guvernată componistic de Ion Vasilescu.
De asemenea, am fost ajutat cu informații de către membrii de familie ai unora dintre cei cuprinși în dicționar, ca în cazul lui Petre-Conți Bărbulescu, ori chiar direct de către cei inserați aici și pe care i-am contactat (Virgil Andronescu, Mihai Cioc, Marian Daragiu, Valy Ionescu, Daniel Iliuță Lăpădatu, Mihai Micu, Andrei Pleșu, Ilderim Rebreanu, Mircea Segărceanu, Adrian Emanuel Silimon, Diana Sima, Ștefan Stănculescu, Florian Ștefan, Luminița Zaharia ș.a.). Unele repere bio-bibliografice despre personalitățile turnene le-am obținut de la intelectuali, autori și artiști prieteni, precum: Corina Apostoleanu, Iancu Bâță, Valeriu Ion Găgiulescu, Mariana Mocanu - Aspra, Dumitru Negru, Dorin Octavian Picioruș, Adrian Emanuel Silimon, Gigi Țeican, Alina-Ioana Vasiliu ș.a.
Un alt aspect de precizat este că nu am intenționat să întreprindem prezentări exhaustive în articolele dedicate personalităților turnu-măgurelene, căci scopul nostru principal a fost de a-i surprinde pe acești exponenți în contextul orașului Turnu Măgurele, se înțelege, cu un minim de repere înainte și după popasul lor în acest spațiu geo-cultural. Alteori, este adevărat, am recurs în mod voit la prezentări inegale (credem, în bine), mai cu seamă când informația identificată de noi era inedită, greu de găsit, “uitată”, ștearsă din mentalul colectiv și merita a fi consemnată. Dar am purces și la abordări subiective, îndeosebi atunci când ne-am aflat în fața unor cutremurătoare mărturii, pe care, dacă le ocoleam, personalitățile cu un destin trist, tragic, ar fi fost încă o dată vitregite de dreptul lor la adevăr, la cunoașterea de către noi a suferințelor îndurate de ei în anii comunismului (și ne gândim, de pildă, la câțiva, precum: George Bălan, Dinu N. Cecropide, Nicole-Valéry Grossu, Ilie Mocanu, Alexandru Monciu-Sudinski, Ion Negulescu, Ion Al. Vasilescu-Valjan ș.a.).
Astfel, accentuând cele spuse, supunem atenției lectorului că nu ne-am propus să repetăm informații existente în lucrări anterioare de sinteză, așadar, nu am dorit să înfățișăm traiectul exact al vieții, al studiilor ori lista completă de lucrări și de activități ale exponenților de aici, căci rostul dicționarului este de a evidenția legătura lor cu Turnu Măgurele și, în cuvinte puține, de a scoate în relief performanțele lor, fără a inculca judecățile noastre de valoare asupra creației și activității acestora.
Nu în ultim rând, se cuvine să arătăm că în a doua mare secțiune a volumului am inclus un dicționar bibiografic, conținând publicații locale (reviste, ziare, anuare, almanahuri, calendare etc.), apărute în Turnu Măgurele în decurs de două secole, așa cum le-am notat pe fișele noastre, în tinerețe, cu patruzeci de ani în urmă. Ele contribuie la întregirea imaginii noastre în legătură cu viața și activitatea unora dintre personalitățile aici prezentate, căci, de multe ori, numele lor se găsesc menționate în descrierea unor publicații inserate aici.
Nu ne ascundem amărăciunea că, din pricina pandemiei, documentarea finală și redactarea - întreprinse de noi în ultimii doi ani – au fost îngreunate și văduvite, căci nu am putut verifica ori consulta și alte surse în biblioteci, de care aveam știință. Dar, cu Dumnezeu înainte, poate cu alte prilejuri!
Până la apariția celui de-al doilea volum, să ne bucurăm de acest prim demers, cu mulțumiri divinității!
prof. univ. dr. Gheorghe Sarău
București
21 aprilie 2021
(de ziua mea de naștere).
0 Comentarii