- Noro JERCA -
Aceste rânduri din „Crâmpeie de viață” ale domnului Stelian Stoian, sunt scrise într-un stil simplu și alert, cu o narațiune bine dozată, care pe mine m-a ținut în priză pe tot parcursul lecturii. Lucrarea în sine nu constituie o carte scrisă de un profesionist ci niște însemnări din tumultoasa sa viaţă de copil trăită în zona patriarhală a satului de baștină Saelele... Rânduri scrise care vor rămâne ca amintire familiei dumnealui, nepoţilor și nepoatelor dânsului și de ce nu, nouă - teleormănenilor din Sudul acesta de țară în care au trăit, trăiesc și vor trăi oameni ca lumea, cumsecade și de toată isprava. Geografia nu are nicio legătură cu prostia și ticăloșia, iar Teleormanul nu înseamnă doar prostie și ticăloșie, Doamne ferește!
„Crâmpeie de viață” are subiecte foarte interesante despre viața la țară, mult umor transmis mereu cu „Pejo-ul” din dotarea acelor vremuri, obiceiuri și personaje bine definite, fiind presărată cu detalii pitorești despre societatea românească din perioada post destalinizare a anilor 1960 până la anii 1975, ai „cravatei roșii” de pionier.
Cred că domnul Stelică Stoian, reușește prin aceste rânduri scrise în „Crâmpeie de viață” să-și potoleaacă fiorul dominant al sentimentului dorului de ţară, resimţit într-un mod cu totul aparte.
Și pentru că se apropie Sfintele Paște, îi doresc dumnealui și familiei, precum și cititorilor Sărbători Fericite!

0 Comentarii