Redactorul sef al revistei manifest Litera13, interviu in revista Teleormanul cultural

Poetul si publicistul Mihai Vintila, redactor-sef al Revistei manifest Litera13 a acordat un interviu publicației Teleromanul cultural unde a vorbit despre Litera13, raspunzand intrebarilor poetulului Cristian Gabriel Moraru, redactor-sef al revistei culturale Teleormanene. Multumim pentru publicare!

Revista o puteti citi si descarca in format pdf de aici: Cristian Gabriel Moraru | Facebook

„De Teleorman suntem legați încă de la înființarea revistei.” — Interviu cu Mihai Vintilă, redactor-șef al al revistei manifest „Litera 13” — — Bună ziua, stimate dle Mihai Vintilă! Vă mulțumim că ați acceptat invitația de a acorda acest interviu pentru revista „Teleormanul cultural”. Dumneavoastră sunteți una dintre personalitățile culturale reprezentative ale culturii brăilene contemporane, coagulând în jurul revistei „Litera 13” și editurii InfoEst pe care le conduceți o adevărată grupare literar-culturală din care fac parte scriitori, jurnaliști, artiști plastici, istorici și numeroase alte personalități creatoare. Puteți să ne faceți o scurtă prezentare a elitei intelectuale care performează în toposul spiritual al Brăilei? — Brăila a dat mari valori literaturii române. Este suficient să amintim de Panait Istrati, Mihail Sebastian, Ilarie Voronca, Nae Ionescu, Vasile Băncilă sau Fănuș Neagu pentru a menționa prima linie să zicem așa. Nu îi uităm nici pe Camil Baltazar, Anton Bacalbașa sau Perpessicius. În această lumină, din Brăila de azi, au plecat în literatura contemporană nume precum Lavinia Braniște, Marian Coman, Vasile Datcu, Silviu Radu și critici cunoscuți precum Gabriel Dimisianu, Viorel Coman sau Dumitru Anghel. Din cadrul grupării „Litera 13” trebuie să menționăm nucleul alcătuit din mine, Virgil Andronescu, Alexandru Halupa, Alexandru Costin Tudor. Apoi sunt cei care ne sunt alături mereu precum Valeriu Ion Găgiulescu, Dumitru Anghel, a. g. secară, Hugo Mărărcineanu, Tudorița Tarniță, Zeno Halupa și mulți alții pe care, dacă i-am uitat, îi rog să mă ierte. — Pe 13 ianuarie 2015 ați înființat revista manifest „Litera 13”, contribuind în acest fel, împreună cu alți confrați, la dezvoltarea presei literare din acest colț de țară. Care este, în linii mari, programul estetic al revistei? — Programul revistei este de a promova scriitorii brăileni. Reușim acest lucru și dorim să continuăm să facem acest lucru. Desigur că, la baza promovării, nu stă numai locația, ci și criteriul estetic. — Printre semnatarii acestei reviste manifest se numără atât autori consacrați, mulți dintre ei fiind membri ai uniunilor de creație pentru domeniul în care activează (literatură, arte plastice, jurnalism etc.), cât și autori care bat la porțile consacrării. Ne-ați putea oferi câteva nume reprezentative pentru tânăra generație? Dacă da, cum se raportează aceștia la bogata tradiție culturală a Brăilei? — Am reușit să ajutăm o serie de tineri să debuteze. Primul exemplu ar fi Codruța Tudoriu care a debutat la editura noastră pe când era în liceu iar acum este absolventa unui master în literatură comparată la Universitatea București, Facultatea de Litere. Un alt exemplu este Zeno Halupa. Prima lui carte de aforisme a fost bine primită de public și credem că acest nume nu va lipsi, în viitor, din această zonă a aforismului românesc, pentru că, are substanță, inteligență și cultură. Bogata tradiție brăileană nu este apăsătoare. Tinerii au azi alte repere, iar la literatură, se raportează un număr relativ mic. — Anul pandemic 2020 a afectat toți creatorii și iubitorii de artă și de cultură prin restricționarea sau anularea diferitelor evenimente culturale (lansări de carte, vernisări de expoziții, simpozioane, festivaluri, întâlniri sau reuniuni literar- artistice). În plan personal, mărturiseați nu demult că „singura rază de lumină” în 2020 a constituit-o publicarea volumului de cronici literare intitulat Biciul de păpădie, în care interpretați sine ira et studio cărți ale scriitorilor brăileni și nu numai. Care sunt, în opinia dumneavoastră, auspiciile sub care va evolua anul cultural 2021? — Cred că această nebunie va continua. Spun nebunie pentru că este o nebunie să nu poți organiza o lansare de carte cu oameni aflați la distanța cerută de medici, dar poți bea liniștit la o terasă cu altul lângă masa ta! Pentru că eram prezenți de ceva vreme în online prin intermediul siteului revistei, a difuzării revistei în format electronic, am hotărât să consolidăm această prezență prin lansarea canalului de youtube „Litera13”, unde încercăm să suplinim o parte din activitățile pe care le făceam înainte de pandemie. E greu, nu este același impact, dar trebuie să ne adaptăm la noile realități. De altfel, discrepanța între tipar și online crește în ceea ce ne privește. În timp ce tipăriți, ne citesc câteva sute de oameni. Pe online, vorbim de mii. Este mersul vremurilor și noi trebuie să fim acolo unde sunt cititorii de azi și ei, cei mai mulți, sunt pe internet. — În numărul 26 al revistei „Litera 13”, recent publicat, remarcăm, pe lângă consistentul studiu despre Valentin Lipatti, semnat de George Apostoiu, sau rubrica „Zig-zag brăilean”, unde prezentați cele mai recente apariții ale periodicelor brăilene („Casa Artelor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Sportul brăilean” sau „Prețul cuvintelor”), și grupajul de poezii al poetului teleormănean Remus Stoian. Ce alți colaboratori ați mai avut sau aveți în continuare din spațiul cultural teleormănean? — De Teleorman suntem legați încă de la înființarea revistei. Unul din fondatorii grupării noaste este Virgil Andronescu din Turnu Măgurele și, imediat, alături de el, a venit Valeriu Ion Găgiulescu. Grupul din Teleorman a crescut cu prezența domnului critic literar Dumitru Anghel, a domnului Sarău, a dumneavoastră, pentru că, să nu uităm, ați publicat în „Litera 13” și acum a lui Remus Stoian. Suntem deschiși și acești oameni au răspuns prezent. — Care sunt proiectele editoriale pe care doriți să le finalizați în viitorul apropiat? — Am dori să putem face lansările cărților publicate în ultima vreme. Doamna Tudorița Tarniță are două volume deja, Hugo Mărăcineanu tot la fel, Virgil Andronescu și Alexandru Halupa au și ei în pregătire câte un volum. Muncim și la o antologie a grupului pe care dorim să o lansăm în două țări, dar, deocamdată, e puțin suspendată ideea din motive de birocrație medicală. Avem în plan și o tabără literară, dar și ea așteaptă moartea virusului. — Pentru că sunteți și un poet remarcabil, vă rog să încheiem acest interviu într-o notă lirică. Selectați din opera dumneavoastră o poezie care să vă reprezinte. — În situația dată, când întâlnirile noastre literare s-au rărit, iar boema Brăilei trage să moară, aș menționa doar poezia: Sticle cu gâturi amare plâng după pahare goale Se sinucid paharele de foame Că nu mai tace vinu-n ele E un pustiu în crâșmă De-auzi cum crapă scaunele goale Și fierb în fiere butoaiele de bere! Barmani uitați acum de toți Plâng triști trecutul lor bacșiș Și șervețelele se încrețesc După cuvintele pe care Poeții beți nu le-au mai scris. Pereții se îneacă în scurte izbucniri Mesele se leagănă-n tristeți Iar sticlele cu gâturile amare Se îmbată singure... Și plâng după paharele lor goale! — Vă mulțumesc pentru răspunsurile oferite în cadrul acestui scurt interviu și vă urez sănătate multă și inspirație rodnică în tot ceea ce doriți să întreprindeți! A consemnat Cristian Gabriel Moraru