Fala lepo Yugoslavia! Am ajuns la Belgrad, intr-o dimineață de aprilie ( 4 aprilie 1976 )

 - Teodor MITROI -

Fala lepo Yugoslavia ! Am ajuns la Belgrad, intr-o dimineață de aprilie ( 4 aprilie 1976 ) , unde am fost așteptat de un student român (legătura mea cu ambasada) și doi studenți sârbi - un el , proprietar al unui autoturism second - hand și o ea (prietena lui ) translator din engleză în franceză . După prezentările de rigoare ne-am deplasat la Avala , cu autoturismul colegilor sârbi , unde era cazarea și masa . Am fost repartizat , în ordinea alfabetică a statelor , în cameră împreună cu un student palestinian și unul sirian ,care vorbeau aproximativ limba franceză și rusă . În cameră a venit și un student tunisian care vorbea bine limba franceză și am legat dialogul . Tunisianul făcea jurnalism și locuia în camera alăturată . După amiază ne-am deplasat la Centrul Cultural al Studenților din Belgrad , unde au avut loc festivitățile de deschidere a Conferinței , un program artistic și un dineu pentru toți delegații . Zilele următoare , la lucrările Conferinței , am intervenit de mai multe ori - conform mandatului primit - în problemele puse in discuție de ceilalți delegați . La intervenția studentului din Malta care solicita adoptarea unui document ce urma a fi transmis guvernului maltez în vederea acordării de burse  studenților din această țară , am precizat că aceasta este o problemă internă a statului Malta , iar România , adeptă a neamestecului în treburile interne ale altor state , nu va vota solicitarea respectivă . Studentul palestinian a solicitat Conferinței adoptarea unui document care să fie transmis ONU în vederea recunoașterii statului palestinian . Moment delicat - am luat cuvântul ,am explicat că Organizația pentru Eliberarea Palestinei are deja o reprezentanță diplomatică la București , am vorbit despre relațiile de prietenie Ceaușescu - Arafat și de sprijinul acordat cauzei palestiniene de către România , dar mandatul meu nu poate angaja România în acest demers international . Poate punctul de vedere ,prezentat de mine , nu a mulțumit reprezentantul palestinian dar a fost însușit de participanții la Conferință . Într-o seară ,am fost invitat de studenții din țările arabe , la un ceai , la Centrul Cultural al Studenților , unde colegii mei arabi au început o discuție aprinsă , în limba arabă , despre situația din Liban .Relativ stânjenit , am întrebat tunisianul jurnalist ce se discută la care acesta mi-a răspuns ,, probleme interne ale lumii arabe " care nu interesează România . Am zâmbit ,am bătut palma și discuția s-a întrerupt . Când a apărut problema interviului la Radio Belgrad (pentru care nu aveam mandat dar care punea în evidență prestigiul de care se bucura România)am hotărât să redau în interviu o parte din mesajul României pe care l-am prezentat Conferinței . Odată început interviul , reporterul mi-a pus o întrebare derutantă ,, care sunt caracteristicile avionului militar IAR-93 construit de România în colaborare cu Yugoslavia "? Am trecut ,, diplomatic "și am răspuns că avionul este parte a sistemului național de apărare a țării și este secret . Am ascultat interviul la Radio Belgrad a doua zi in căminul studenților străini din Belgrad unde colegul meu român locuia împreună cu un student cipriot -grec .

Am întârziat o zi , pentru această ,, ispravă ", lucru care a creat neliniște la București - odată pe săptămână era trecere liberă în Italia . Drumul spre ,, libertate "al românilor care alegeau să-și părăsească țara trecea prin Yugoslavia . Mie mi-a fost dat să-mi reprezint țara în Yugoslavia . Și am făcut-o cu demnitate . Pentru toți și pentru toate , mulțumesc Yugoslavia!

SURSA: Teodor Mitroi | Facebook