Un poet din stirpea marilor tragici.

 - Emanuel POPE- 

Poet din stirpea marilor tragici și poet al cetății, Virgil Andronescu reușeste încă o dată și prin acest volum să ne uimească și să ne aducă în fața marilor întrebări ale vieții cu un curaj și cu o forță a sincerității absolut amețitoare. Printr-o tehnică deschisă și sub aparența unei simplități, în fapt muncite în adanc, poetul, martor odată cu noaptea  a tuturor căderilor semenilor săi- așa cum și spune în deschiderea volumului- își îndreaptă lama ascuțită a rațiunii în principal asupra propriei persoane pe tot parcursul desfășurării lirice, invitând, ca partener de discuții în desfășurarea tuturor acestor exerciții de asceză, Divinitatea. 

Poemul ce dă și titlul volumului vine să lămurească cititorul în clar despre pozițiile și baricadele la care a aderat poetul indentificându-și viața cu ele și asta în ciuda unui trai deloc ușor trăit într-o provincie încă roșie. Tehnica rimei acestui poem ne va aminti spre final, prin sonoritate, de poezia marelui Eminescu, însă adaug aici numai strofa de început, lăsându-i astfel cititorului neștirbită plăcerea descoperirii: 

Doamne Dumnezeul nostru,

Tată darnic iubitor,

Nu ce vedem, doar ce credem... CITITI INTREG ARTICOLUL AICI: Un poet din stirpea marilor tragici. Despre Levitații și căderi de Virgil Andronescu (litera13.ro)