Analiza SWOT pe R. Moldova în contextul unei eventuale invazii din partea Federației Ruse

 - Noro JERCA -

1. Puncte forte:

- Atenția deosebită manifestată atât de Guvernul României și de către UE, activității de implementare a reformelor în economie, în combatere crimei organizate, corupției și spălării de bani;

- Elaborarea și aplicarea strategiei actualizate de modernizarea și eficientizare a armatei naționale, a poliţiei, carabinierilor, poliției de frontieră și structurilor de informații;

- Existenţa la nivelul actualului Guvern a unui personal tânăr, educat în Europa de Vest și în SUA, cu mare dorință de afirmare;

- Impunerea de către structurile centrale ale statului în teritoriu a unor măsuri care conduc la realizarea unui mediu de lucru bine organizat, disciplinat, flexibil și dinamic, care să asigure ordinea și siguranța publică, să conducă la combaterea crimei organizate, a corupției și a spălării de bani, măsuri bine primite și acceptate de populație;

- Existența, neîngrădirea și îmbunătățirea permanentă a condițiilor de folosire a limbii materne de către toate minoritățile etnice care locuiesc în țară în toate domeniile vieții cotidiene;

- Pregătirea generală și de specialitate a armatei naționale, a structurilor MAI și a celor de informații, precum și disponibilitatea la performanță a personalului propriu;

- Posibilităţi multiple de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului din armată și forțele Ministerului Afacerilor Interne cu structuri similare din România, UE și SUA;

- O capacitate mare de adaptare a structurilor funcționale ale statului la cerintele mediului socio-economic, precum și la obiectivele naționale impuse de procesul de cooperare și apropiere de structurile UE;

- Experienţă îndelungată în colaborarea cu instituţiile similare din Federația Rusă;

- Accesul fiecărei structurii a statului, atât la rețeaua internă (Intranet) cât și la Internet, în vederea realizării unei comunicări reale între structurile centrale și cele teritoriale, inclusiv cu structurile similare din România, Ucraina și Federația Rusă și celelalte țări UE.

2. Puncte slabe:

- Întârzierea aplicării unor măsuri de reformă la nivelul poliţiei și carabinierilor;

- Persistența la diferite nivele a unor aspecte de management neperformant, comunicare internă deficitară, slabă cultură organizaţională;

- Deficiențe în determinarea competențelor și atribuțiilor de serviciu, precum și neîndeplinirea standardelor profesionale prevăzute de fișa postului la nivelul de execuție din armată, structurile MAI și structurile de informații;

- Fluctuaţia mare a cadrelor încadrate pe funcții de conducere la aparatul central din Chișinău și la nivel teritorial datorită lipsei stimulentelor financiare, precum și problematicii deosebit de complexe existente care a apărut odată cu noile provocări de securitate globale și cu noile concepte și forme de ducere a acțiunilor de luptă;

- Desele schimbări legislative, ceea ce duce la o insuficientă cunoaștere a atribuțiilor specifice la nivelul poliţiei, carabinierilor și poliției de frontieră;

- Disfuncționalităţi majore în organizarea și desfășurarea funcțiilor de culegere și exploatare a informațiilor la nivelul structurilor din teritoriu;

- Persistența actelor de corupție internă;

- Presiunile create asupra bugetului de stat prin actele de evaziune fiscală, devalizarea sistemului bancar prin celebrul furt al miliardului de dolari și pagubele create din privatizările frauduloase, cu impact direct asupra populației;

- Sistemul de indicatori, nu reflectă în totalitate volumul și calitatea activităților pe linie de asigurare a ordinii și siguranței publice;

- Funcționarea sub parametrii optimi a relației dintre poliţie și celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea crimei organizate, corupției și spălării de bani (relaţia poliţie-parchet, poliţie-gardă financiară, poliţie-vamă etc);

- Alocarea total insuficientă a fondurilor necesare asigurării logisticii în vederea dotării la standarde moderne pentru o bună funcţionare a activităţii curente;

- Slaba pregătire profesională a personalului, în domeniul utilizării tehnicii informatice;

- Dificultăți în comunicarea internă în special cu structurile din Transnistria, precum și slaba comunicare și relaționare a poliției cu societatea civilă din Transnistria și Găgăuzia;

- Infrastructură rutieră și feroviară învechită și subdimensionată.

3. Oportunităţi:

- Sprijinul deosebit acordat atât de Guvernul României, cât și de către UE, poliţiei, carabinierilor, poliției de frontieră și pompierilor în activitatea operativă;

- Interesul manifestat de instituțiile similare din alte țări (SUA, Marea Britanie, Israel, Turcia etc) și organisme de profil în a acorda consultanță de specialitate și a coopera cu armata națională, cu structurile MAI și cele de informații în vederea reformei instituționale impuse de administrația președinției doamnei Maia Sandu în vederea euroconformizării;

- Dezvoltarea sistemului de colectare, stocare, procesare şi analiză a informaţiilor pe linie operativă la nivel național, în vederea creșterii performanței activitățiilor de apărare a teritoriului și contracarare a imixtiunilor dușmănoase;

- Existența unor posibilități de ameliorare a bazei materiale și a realizării unor programe cu finanțare externă;

- Schimb permanent de experiență cu structurile similare din România, UE, SUA, Israel, Marea Britanie în vederea cunoașterii și preluării unor experiențe și structuri eficiente din țările cu tradiție;

- Transparență în relația cu mass-media creează posibilitatea comunicării cu beneficiarii prestației armatei naționale , structurilor MAI și a celor de informații și transmiterii către aceștia a mesajelor esențiale.

4. Analiza punctelor forte ale oportunităţilor:

- Crearea unei structuri moderne a armatei naționale, a structurilor MAI și a celor de informații, compatibile cu instituţiile similare din România și celelalte state UE și capabile să facă fața noilor provocări de securitate și ale criminalitații organizate;

- Implementarea sistemului de colectare, stocare, procesare şi analiză a informaţiilor din sfera siguranței naționale, la nivelul tuturor formațiunilor din teritoriu ;

- Creșterea fluxului de date și informații prin rețeaua informatică internă, între unităţile centrale şi cele teritoriale;

- Îmbunătăţirea performanțelor personalului de execuție prin valorificarea optimă a pregătirii individuale;

- Intensificarea colaborării cu instituţiile similare atât din România, Ucraina, Federația Rusă cât mai ales din UE;

- Folosirea pe scară tot mai largă a rețelei informatice interne de către toate forțele sistemul național de apărare, în vederea comunicării în timp real între structurile centrale și cele teritoriale;

- Introducerea unor noi metode și tehnici de obținere a informațiilor operative din teritoriul național și din proxima lui apropiere externă.

5. Analiza punctelor slabe ale oportunităților:

- Căutarea de noi surse de finanțare atât din țară cât mai ales din străinatate, în vederea creșterii prestației serviciului poliţienesc;

- Îmbunătăţirea pregătirii ofițerilor și subofițerilor în domeniul informaticii și a limbilor străine de circulație internațională;

- Creșterea gradului de profesionalism în domeniul gestionării cât mai optime a procesului de mediatizare a rezultatelor obținute de structurile componente ale sistemului național de apărare;

- Îmbunătățirea relației între poliţie și celelalte structuri cu atribuții în prevenirea și combaterea crimei organizate, corupției și spălării de bani;

- Acordarea unei atenții deosebite muncii informative la nivel teritorial;

- Îmbunătăţirea procesului de selecţionare a lucrătorilor de investigare a fraudelor;

- Îmbunătăţirea comunicării interne, dezvoltarea unei culturi organizaţionale, prezența mai activă în mass-media națională și europeană;

- Accent deosebit pe îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și evaluarea mai atentă a personalului de execuție;

- Limitarea birocraţiei prin descentralizarea atribuţiilor.

6. Pericole:

- Poziția geografică a țării la intersecția limitei NATO spațiul de interes al Federației Ruse;

- Specializarea și tehnicizarea ridicată a infractorilor, atragerea la comiterea actelor ilegale a unor specialiști din domeniul managementului statului, IT-lui, magistrați, experți tehnici etc;

- Migraţia personalului din armată, MAI și structuri de informații către alte structuri retribuite mai substanțial;

- Multiplicarea actelor de coruptie la personalul din structurile sistemului național de apărare;

- Presiunile create asupra bugetului de stat prin actele de evaziune fiscală, devalizarea unor bănci și pagubele create din privatizările frauduloase, cu impact deosebit în rândul populației;

- Tendinţa unor manageri din cadrul structurilor componente ale sistemului național de apărare de a prezenta aspecte cantitative ca reușite profesionale și lipsa capacităților de a decela obiectivele principale ale activității operative;

- Mediul relativ ostil creat de comunitate în special în Transnistria și Găgăuzia datorită lipsei de comunicare și atitudinii necorespunzătoare a personalului încadrat în structurile sistemului național de apărare;

- Desele schimbări legislative în domeniul ordinii și siguranței publice.

7. Analiza punctelor forte ale pericolelor:

- Organizarea și proliferarea crimei organizate, corupției și spălării de bani, precum și internaționalizarea sa;

- Facilitatea deplasării infractorilor și a comunicațiilor între aceștia datorită progresului tehnic

- Superioritatea mijloacelor tehnice de ultimă generație de care beneficiază adeseori infractorii;

- Estomparea diferențelor sociale și educaționale urmate de solidarizarea autorilor din mediul infracțional ca urmare a dorinței comune de maximalizare a profiturilor ilegale;

- Experiența acumulată de rețelele și grupurile de infractori în eludarea prevederilor legale și în utilizarea abuzivă a drepturilor și garanțiilor legale.

8. Analiza punctelor slabe ale pericolelor:

- Implementarea managementului performant în vederea creşterii profesionalizării activităţilor privind asigurarea ordinii și siguranței publice, a culegerii de informații operative, contrainformații și securitate;

- Existența unor disensiuni și interese contrare ori concurențiale între membri sau facțiuni ale mediului infracțional intern;

- Desconsiderarea capacității de reacție și răspuns a forțelor sistemului național de apărare și a altor instituții ale statului implicate;

- Crearea unor sisteme adecvate și performante de supraveghere, înregistrare și urmărire a valorilor, bunurilor și persoanelor atât din punct de vedere organizatoric și legislativ dar și tehnic;

- Limitarea spațiului de acțiune și de siguranță a elementelor ostile țării ca urmare a intensificării cooperării între toate structurile componente a le sistemului național de apărare;

- Depistarea contrainformativă, eliminarea și supravegherea personalului care este coruptibil și dă dovadă de acte de trădare;

- Conștientizarea repercursiunilor deosebit de grave ale crimei organizate, corupției și spălării de bani prin efectul preventiv - disuasiv al sancțiunilor penale;

- Dezvoltarea unor evoluții legislative de natură să ajute investigarea marii criminalități organizate și a corupției la nivel înalt (protecția martorilor, diminuarea pedepsei în anumite situații ș.a.);

- Acordarea unei atenţii deosebite deontologiei profesionale.

SURSA: Noro Jerca | Facebook