Biografia institutorului și gazetarului Crăciun VOICULESCU din Viișoara, județul Teleorman

 - Gheorghe SARAU -

Biografia nr. 80/ 30.03.2022 a institutorului și gazetarului Crăciun VOICULESCU din Viișoara, județul Teleorman, format la Turnu Măgurele, ca și cei trei fii ai lui

* Continuăm prezentările incluse în manuscrisul nostru, aflat în lucru (Gheorghe Sarău "Dicționar de personalități legate prin studii, profesie sau rudenie de Turnu Măgurele"), ca vol. II.

** Este vorba de personalități care NU sunt născute în Turnu

Măgurele, dar au trăit aici și AU AVUT CONTRIBUȚII notabile în domeniile lor, cel puțin la nivel județean, național.

*** Despre personalitățile născute în Turnu Măgurele, vedeți volumul I: https://www.academia.edu/.../Sar%C4%83u_Gheorghe_2021_Dic...

****

VOICULESCU, Crăciun – învățător, institutor, jurnalist, publicist, autor (ns. pe 3 noiembrie 1859, la Viișoara, în județul Teleorman – m. în 17 iunie 1921, la Lisa (Lissa), în același județ). Este fiul lui Voicu Duminica și, la rândul lui, Crăciun Voiculescu și soția sa, Aglaia, au avut trei fii, formați și cu activitate și la Turnu Măgurele, după cum urmează: Darvin C. Voiculescu (ns. pe 8 iulie 1885, la Viișoara, viitor învățător, publicist și senator de Teleorman), Lucian C. Voiculescu (viitor profesor de franceză și muzicolog, ns. pe 9 martie 1901, la Viișoara – m. în 8 decembrie 1981, la București) și mezinul, Ioan C. Voiculescu (profesor de biologie, cercetător, autor de manuale și tratate, publicist (ns. pe 24 septembrie 1905, com. Viișoara, județul Teleorman - m. în 22 martie 1979, la București). Crăciun Voiculescu a fost primul învățător calificat al satului Viișoara, dar, întâi, a avut statut provizoriu, din 15 octombrie 1879 și până în 6 noiembrie 1882. Între timp, frecventând “Școala Normală P-ră” la Turnu Măgurele, devine, în 1880 învățător calificat (este vorba de cursurile de vară în urma cărora se făcea echivalarea studiilor), predând în continuare la Viișoara. Se spune că în 1880 ar fi editat revista “Oglinda” (dar nu am reperat-o), însă este posibil să fie o confuzie cu lucrarea “Oglinda purtărei omului în societate”, de Crăciun Voiculescu (T.-Măgurele: Tip. Petre S. Vorvoreanu), apărută în anul 1886 (55 p., format: 20 x 13, 1 leu). În anul 1888, învățătorul Crăciun Voiculescu își susține definitivatul și se mută la școala din Lisa, unde activează între 1 septembrie 1888 - 15 septembrie 1898. În acest răstimp, publică, în 1891, în colaborare cu L. Comănescu, “Şcoala primară rurală. (Memoriu) de inventatorii asociaţi Cr. Voiculescu şi L. Comănescu” (Turnu Măgurele: Typ. Ioan C. Bănescu, 24 p., format: 19,5 x 12) și, la Lisa, fondează și conduce, în calitate de director, din 1897, revista “Poarta” (Organ științific – pedagogic – literar – clerical; apariție: 1 ian. – dec. 1897; de la 1 martie 1897, apare fără cuvântul “clerical”, iar de la aug. 1897, „revistă – pedagogică – literară”; mai – aug. 1898, noiembrie 1898; noiembrie 1905-noiembrie 1906. Frecvență apariție: 2 pe lună; format: 34x25. Abonament pe un an: 5 lei, cost un număr: 50 bani. Tr. Măgurele: Tip. P.S. Vorvoreanu; cota: P II. III. 1370). De remarcat, după acest deceniu cât a predat la Lisa, Crăciun Voiculescu își ia titularizarea la 1 aprilie 1905 și revine la Viișoara (ca “Instit. pe loc”). Conform „Anuarului 1908” al învățământului (p. 714, nr. 8432), Crăciun Voiculescu figura în 1908 ca predând aici și, se pare, activitatea didactică și-a încheiat-o în anul 1910. Pe de altă parte, de la Stan V. Cristea (C.V.S. 1996 – 721) aflăm: “În 1910, a tipărit o antologie cuprinzând poezii culese din autori români” (lucrare neidentificată de noi și a cărei apariție Gheorghe P. Boja (B.Gh.P. 2018 – 143) o plasează, eronat, la anul 1990). Credem că, după ieșirea la pensie, în 1910, familia Crăciun Voiculescu s-a aflat la Turnu Măgurele, deși, încă de la 28 noiembrie 1908, când lua ființă Banca Federală Confederativă „Cuza Vodă” (situată în strada Sf. Vineri, nr. 8 ), în Consiliul de administraţie, alături de preşedintele Hariton Constantinescu, figurau, ca vicepreşedinţi, V. Marinescu – pentru structura din Cârligaţi şi Crăciun Voiculescu – pentru cea din Viişoara. Alte două argumente răzbat din cele menționate, în două locuri, de către Stan V. Cristea, când se referă la componența conducerii comitetului “Casei de cetire “Gheorghe Lazăr”” din Turnu Măgurele, anume: ”La 25 februarie 1913, noul Comitet avea următoarea alcătuire: președinte – Iordan Pandelescu, avocat, vicepreședinți – Marian D. Petrescu, profesor, Radu Popescu, institutor, membri – Dumitru Stănculescu, profesor și avocat, Crăciun Voiculescu, institutor, casier – Petre Ștefan Stoica, magistrat, secretar, Paraschiv Demetrescu, deacon38”[Nota38: cf.“Jos Reacțiunea”, XXIV, 8, 3 mart. 1913, p. 3] – cf. CSV-MI.-ȚE.-PGh.-BT.-CGh 1998 – 341) -, respectiv, atunci când arată că, în primăvara anulului 1919, dintre cei care se aflau în Comitet era și Crăciun Voiculescu: “președinte – Ion Stănculescu - Ghigheanu, vicepreședinți - Al. N. Alexandrescu și Gh. C. Moscu, secretar – Aurelia Stoicescu, bibliotecar – Gheorghe Geraniu, casier – Dimitrie Anagnoste, cenzor – Crăciun Voiculescu220 [Nota220: Reporter, “Adunarea generală a Casei de cetire “Gheorghe Lazăr” din T[urnu] Măgurele”, în “Victoria”, I, 23, 1 apr./ 2 mai 1919, p. 4]” – cf. Stan V. Cristea (CSV-MI.-ȚE.-PGh.-BT.-CGh 1998 – 371). Prin urmare, institutorul Crăciun Voiculescu, la 62 de ani, când s-a petrecut mutarea lui din această lume, în 17 iunie 1921, îi lăsa în urmă pe cei trei băieți: Darvin (36 de ani), Lucian (20 de ani) și Ioan (16 ani) – care aveau să facă performanțe în domeniile lor; v. și alte date în: C.V.S. 1996 – 721-723; V.D.D. 1999 – 76, 80; C.V.S. 2005 – 521; C.V.S. 2014 – 274, 283, 293, 459, 465, 473; H.I. 2018 – 162; B.Gh.P. 2018 – 143-145, 191.

Foto: Așteptăm o poză cu vechea Școală din Viișoara și alta cu cea veche din Lisa. Cine ne ajută?

SURSA: Gheorghe Sarau | Facebook