MERSUL PE GHEAȚĂ

 - Virgil ANDRONESCU -

Să știe tot poporul! Să nu uiți că am avut fabrici de automobile...

De la un textul de mai sus (stufos, lung si argumentat, scris pe facebook) am pornit la a scrie ceea ce veti citi in continuare.

Si ce (n-)ar mai trebui sa stie poporul? Vai steaua noastra, au trecut trei decenii de atunci si noi traim tot in acel trecut in care, ca vitele, mergeam la lupta pentru pace, ca, nu-i asa, inainte era mai bine - desi inainte reprezinta viitorul si nu trecutul in care eram redusi la tacere prin frica, traiam in pesteri luminate de-o lumanare, tremuram intre patru pereti intesati de ochi si urechi, asteptam in sir indian la cozi, samd in timp ce intelectualitatea adevarata si taranimea autentica erau ucise salbatic in inchisorile sistemului dupa batjocura specifica acestuia. La mate ne gandim, deloc la libertatea de fiinta suprema, integritatea morala, la suflet si spiritul ce ne deosebesc de regnul animal! Traiam o intr-o utopie, traim din amintirea si regretul ei, oare cand vom depasi gura pesterii mentale spre un prezent si-un viitor ca OAMENI? Daca purtai, ca tanar sau nu plete, daca purtai blugi sau evazati, daca ascultai muzica straina sau rock romanesc, daca te casatoreai sau nu avand o anumita varsta, daca citeai carti ale unor autori straini, daca voiai sa iesi in occident, daca discutai problemele tarii, etc., nu mai crestea graul pe camp, nu se mai invartea strungul in uzine? Sau nu mai functiona discreditar, autoritar si se prabusea odata cu utopia pe care era construit si astfel nu mai puteai fi controlat, dirijat, manipulat, constrans, marginalizat, arestat (ne sau fals)judecat si desfiintat ca fiinta umana? Teroarea a indus frica, iar frica a faptuit lasitatea. Iar cei ce astazi ne conduc de trei decenii (de lasitate, caci avem cat de cat de bagat la mat si cam atat) pe asta se bazeaza- ei fiind urmasii celor de atunci iar noi ai celor tot de-atunci! E ca mersul pe gheata: inaintezi si de ce vezi ca nu se sparge, ca nu exista pericolul scufundarii, de-aia incerci pana reusesti s-o treci si asta repeti cu dus si intors ca oricum nici nu aluneci, nici nu te scufunzi. Aveam, aveam fabrici si uzine, aveam CAP-uri si IAS-uri, dar magazinele erau tot goale si noi tot pe cartela ne luam ratia de bagat la mat. In rest numai de bine: nu aveam voie sa avem idei, initiativa, chiar si cuvintele ne erau interzise; doar la delatiune, completarea lipsurilor de acasa cu vreo saiba din uzina ori cu cateava paini uscate pe cartela altora, cu cotele catre statul (-partid), cu pasarile ascunse prin podurile caselor, cu cazanul de tuica ingropat si dezgropat, cu tragerea perdelelor daca indrazneai sa asculti vreun post de radio strain, dar inainte era mai bine! Dar si pe vremea lui Burebista a fost bine, si pe vremea raialelor turcesti, pe vremea eterie si ocupatiei austro-ungare, chiar si in epoca de piatra, a fierului si a bronzului a fost bine si ce ar fi sa militam (nostalgic) acum pentru intoarcerea in acele epoci? Nu a existat asa ceva, Gradina Domneasca, e o legenda, o poveste, un mit, iar hotilor noi le-am permis sa fure, noi i-am ales, nu au picat din cer, pentru ca si romanul de rand- ca in fiecare om, e un mic hot, un mic dictator, un mic capitalist pentru sine si grupul sau, etc. Acum e un nou context, conjucturile se schimba rapid si des, suntem in UE si NATO si nu mai suntem de capul nostru, cel putin teoretic suntem in VEST, in EST am vazut cum a fost. Ce ar fi sa nu mai traim din regrete, alea sunt pentru unii - cei care le mrita, dintre morti si sa facem ceva cu prezentul si mai ales viitorul. Ce spuneti? Eu zic sa ne asumam starea de fapt din ultimii 30 de ani, sa ne asumam libertatea, sa luptam pentru demnitatea de fiinte supreme, pentru credintele si crezurile noastre, sa luptam pentru idei si idealuri realizabile, sa traim in prezent pentru viitor! Asumarea e apanajul fiintei umane. Gandirea, vorbirea, empatia de asemenea!

Să știe tot poporul! Să nu uiți că ... nu am avut ESENTA fiintei umane: LIBERTATEA!