Ora Brailei

Ora Brăilei - Virgil Andronescu

BIO-BIBLIOGRAFIE, ANDRONESCU, Nicolae Virgil (în acte: Andronache)

- Gheorghe SARAU -



ANDRONESCU, Nicolae Virgil
(în acte: Andronache) poet, gazetar (ns. pe 28 nov. 1972, la Turnu Măgurele). S-a născut în Cartierul Odaia al orașului Turnu Măgurele, din părinții Gabriel Andronache și Ecaterina Andronache (născută ca Ecaterina Vaicăr în satul Olteanca – Segarcea Vale). Copilul Virgil Andronache izbutește însă, grație ajutorului divin primit prin mijlocirea medicului Pesamosca, datorită stăruinței lui de a trăi și a sacrificiului total al părinților săi, să finalizeze studiile la Școala Generală nr. 3, situată în cartierul natal, Odaia - Turnu Măgurele (între 1979-1987), apoi se înscrie la Liceul Industrial nr. 1 (“David Praporgescu”) din Turnu Măgurele (1987-1989) și continuă cele zece clase - în cadrul aceluiași liceu - la școala profesională de operatori chimiști în chimia anorganică pentru fabricarea îngrășămintelor chimice cu azot, fosfor și potasiu (NPK), pe care o absolvă în anul 1991. Profesează ca operator chimist, dar apare o altă îmbolnăvire gravă, de data aceasta, o ocluzie intestinală, fiind scăpat din gheara morții tot de medicul Pesamosca. Deși primise o indemnizație de șomaj bine plătită, Virgil Andronescu renunță însă la bani, se reîncadrează în muncă pentru a-și putea continua studiile, la seral, la Liceul Agricol („Sf. Haralambie”) din Turnu Măgurele (1992-1995), căpătând la absolvire atestatul profesional de contabil – statistician - planificator. Pentru Virgil Andronescu, acești trei ani de la seral au avut un mare rol în ceea ce privește viitorul său drum poetic, căci - alături de profesoara de contabilitate, Boca Tănțica, și de cea de filosofie, Moldovan Ionela – reînființează, în 1992, după douăzeci de ani de întrerupere, revista liceului, “Viorile zborului”, în felul acesta “ajungând să public pentru prima dată, dar fără voia mea” - cum ne arată poetul Andronescu - și, tot atunci, să participe “la Concursul și Festivalul național de literatură, unde am și fost premiat”. Debutul publicistic al poetului are loc la vârsta de 22 de ani, în anul 1994, în paginile “Teleormanului Liber”, semnând cu pseudonimul Androvir Nicolae, an în care primește Premiul al-III-lea și Premiul Editurii “Teleormanul Liber” la ediția a VI-a a “Festivalului național de poezie “Zaharia Stancu”” - desfășurat în comuna natală teleormăneană a scriitorului, la Salcia. Aceste izbânzi sunt însoțite, în intervalul 1994-1995, de mai multe apariții, nu numai în publicația mai sus numită, dar și în altele, ca: ”Viorile Zborului“, “Ecouri Dunărene”, ”Adolescentul”, cuprinzând poezie, articole de opinie, cronică plastică, eseu, grafică. Debutul editorial al poetului în volum colectiv se produce repede, în anul 1995 (v. antologia Zodia Harfei, Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”). Filonul artistic îl trage și spre pictura pe sticlă, luând parte ca amator la expoziții județene de această factură (la Alexandria, Roșiorii de Vede, Salcia, Turnu Măgurele), fiind apreciat și premiat pentru acuarelă și icoane pe sticlă de însuși Patriarhul Teoctist al Patriarhiei României, în anul 1995, la Festivalul național de icoane pe sticlă “Icoana din sufletul copilului”, desfășurat la București. Dar, luându-și bacalaureatul, în 1996, la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, poetul Andronescu pornește – cum el însuși ni se confesează – “pe cărările vieții”. O vreme, Virgil Andronescu lucrează în București, în domeniul restaurărilor bisericești și al pietrăriei, iar în 2002, la aproape 30 de ani, pleacă împreună cu un bun prieten, artist plastic, și cu iubita acestuia în județul Bihor, în comuna Almașul Mic, unde pictează o biserică. Dar cum sănătatea poetului era șubredă (“căci până în preajma vârstei de treizeci de ani am fost într-o permanentă subocluzie intestinală” – după cum ne arată poetul acum), în vara anului 2002 poetul Andronescu traversează o altă cumpănă a vieții sale, scăpând din nou cu zile, mulțumită celor două operații întreprinse cu izbândă și ajutor ceresc de către medicul, asist. univ. dr. Simon Octavian, de la Spitalul Județean de Urgență din Oradea, în 2002 și 2003. Tot în anul 2003, debutează cu volumul de sine stător menționat (Nicolae Virgil Andronache, Poezii, Alexandria: Editura Tipoalex, 124 p.) Între 2003-2006, poetul Virgil Andronescu semnează în paginile revistelor “Meandre” (Alexandria, judetul Teleorman, anul 2001), “Gazeta de Lița”, “Ecouri Dunărene”, participă la “Salonul Cărții cu Autograf” – 2003, Alexandria – Teleorman, îl regăsim ca expozant, cu acuarelă, la “Salonul artiștilor amatori din Teleorman” (edițiile 2002 și 2004, la Alexandria), iar în anul 2003 primește Diploma Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a Județului Teleorman, pentru debutul cu volumul Poezii. Din anul 2005, Virgil Andronescu este membru fondator al Clubului de Dezbateri Aletheia, de pe lângă Grupul Școlar ,,Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, fiind recompensat, în același an, de primarul orașului, prof. Nicolae Mohanu, cu diplomă pentru buna organizare și coordonare a mesei rotunde desfășurată cu participare județeană și națională ca acțiune a “Clubului de Dezbateri Aletheia”. Nu în ultim rând, sunt de evidențiat activitatea sa de colaborator al postului “Radio SUD - Turnu Măgurele” și cea de moderator al “talk-showul” cultural “Punctul sub I”, din perioada mai 2005 - aprilie 2006, cât și calitățile sale de co-autor tehnic (tehnoredactare, grafica, coperta, procesarea foto) și de prefațator al volumului monografic publicat de prof. Pascu A. Bolborici (Turnu Măgurele. Consemnări istorice și memorialistice, Alexandria : Editura “Teleormanul Liber”, 2006; v. și albumul cu același titlu, autor, editură). Din perspectiva criticii și a istoriografiei literare, ochiul specialistului se deschide miraculos încă de la debutul poetului, observându-se efortul creative al poetului Virgil Andronescu, consemnat de confrați literari, precum: Tudor Matreșu (După 20 de ani, “Univers Teleormanean”, 1994), Mircea Dragnea (Dragi elevi, “Ecouri dunărene”, 1996), Emil Dumbravă (în Zodia Harfei, 1997); Tudor Matreșu, Un început promițător (“Jurnal Teleormănean”, 2001); Tudor Matreșu, Cronica de cenaclu (“Gazeta de Lița”, 2003); Tudor Matreșu, Lansare de carte la Turnu Măgurele (“Gazeta de Teleorman”, 2003); Liviu Comșia, Zbaterile sufletului stingher (“Drum”, nr. 69/ 3-9 sept. 2004, p. 6); Liviu Comșia, Poezii (“Meandre”, nr. 1-2/ 2004, p. 50); Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni (Alexandria: Editura “Rocriss”, 2005, p. 35-36); prof. Pascu A. Bolborici, Turnu Măgurele. Consemnări istorice şi memorialistice (Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”, 110 p., 2006); Dumitru Vasile Delceanu, Dicționar - Vocația scrisului în Teleorman (Alexandria: Editura “Teleormanul Liber”, p. 243-244, 2007). Din anul 2009, vorbim deja despre o nouă perioadă de viață și creație, în noul spațiu geo-spiritual brăilean, unde poetul Virgil Andronescu s-a integrat, îndeobște, firesc și foarte bine, îmbrățișând arealul publicistic din zonă (la Brăila și Galați), încă de la sosire, fiind activ în “Ziarul de Brăila” (v. sept. 2009, editorialul Marea restructurare a început la cultură), în altele, precum “Convorbiri Literare”, având apariții pe situl revistei, între septembrie 2009 - iulie 2010, dar și în paginile revistei, de ex, în sept. 2009, în numărul 9 (165). Chiar și după stabilirea poetului la Brăila, în 2009, legătura lui cu orașul Turnu Măgurele, cu Segarcea Vale și cu Teleormanul, în general, se păstrează. Astfel, în anul de benefică răscruce, 2009, îl regăsim pe poet ca semnatarul postfeței la volumul poetei Carmen Lumiere (= Ciutură Carmen Luminiţa), Nodul din cer. Poezii (Prefață: prof. Mircea Dragnea. Grafică: Alexandru Rusu. Postfață: Virgil Andronescu, Alexandria: Tipoalex, 2009, 112 p.). La fel, identificăm recenzii ce îl privesc pe Virgil Andronescu, semnate, în 2011-2012, de Dumitru Anghel (v. Note de lector), în revista turneană “Ecouri dunărene”'. De altfel, din perspectivă publicistică, este de consemnat că, în anii 2011-2012, poetul Virgil Andronescu își sporește numărul colaborărilor la “Viața Brăilei”', la ziarele cu variantă on-line “InfoEst.ro”, “infobraila.ro”, “natiunea.ro”, “optimalmedia.ro”, la “Info Zone” (din 2012, estet redactor al acestei reviste de informare urbană și rurală, furnizând fotografii și articole, transmisii în direct de la evenimentele folclorice organizate de aceasta). De asemenea, Virgil Andronescu apare în lucrări de analiză a creației scriitoricești (v., în 2011, cartea de recenzii critice, Recensa redivivus a lui Dumitru Anghel, Ed. Zeit – Brăila; v., în 2012, prefață la vol. de versuri Alter-ego, al lui Dragoș Ionescu, Ed. PIM – Iasi etc.). Poetului Virgil Andronescu nu-i rămân însă străine unele acțiuni caritabile desfășurate în spațiu cultural - el însuși fiind una dintre persoanele cu o anume dizabilitate - organizând, de pildă, în anul 2012, un mare spectacol de caritate pe scena Filarmonicii Lyra din Brăila, în cadrul unei campanii umanitare tot de el inițiată și coordonată profesionist și cu suflet, ceea ce s-a observat prin recompensarea lui, în același an, de către ziarul “Națiunea”, cu Diplomă pentru cărțile publicate și pentru campanile umanitare inițiate. Tot acum, în 2012, poetul Virgil Andronescu devine membru al Cenaclului brăilean “Panait Istrati”, ia parte la “Serile literare” din cadrul Clubului de Lectură – Galați, publică poezie în continuare în reviste (Pro Saeculum, Oglinda literară, Cronica, Boem@, Feed Back, Semne de carte, Poem Caffe etc etc), dar nu uită să țină la curent publicul teleomănean cu producțiile sale poetice (v. “Gazeta de Lița”, „Informația Teleormanului - cu grupajul de poezii, apărut sub titlul Virgil Andronescu poetul condamnat la viață, în 2012). În anul 2013, poetul Andronescu este inclus în două antologii de versuri, anume, în colecțiile de poezii Cu patria în suflet (I ) și Cu patria în suflet - de drag, de jale și de dor (II), publicate la București de Ed. Națiunea (cu lansare, în 2013, la Festivalul Internațional de carte “Bookfest 2013” de la București), în antologia de versuri ocazionată de edițiile în concurs (a VII-a, a VIII-a, a IX-a) din cadrul Festivalului – Concurs Internațional al Poeților din Balcani “Balcanica” (organizator și gazdă Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila), la care poetul ia parte în calitate de concurent și este recompensat cu diplome semnate de președintele juriului, criticul literar Daniel Cristea-Enache. De remarcat este faptul că poetul luase parte și la ediția a VI-a a festivalului, dar ca participant în afara concursului. Din 2014, gazetarul și poetul Virgil Andronescu este membru fondator al Mișcării literare “Litera13” din Brăila și redactor al revistei omonime, iar, mai departe, în intervalul 2015-2019, scriitorul Virgil Andronescu dă la iveală o serie de producții poetice, jurnalistice, fiind – totodată – angrenat într-o serie de proiecte culturale derulate în zona brăileană, dar și în cea de acasă, teleormăneană. În acest context, ne face plăcere să ne oprim asupra câtorva realizări, de ex., îl regăsim, an de an, prezent în antologii de critică literară, ca aceea  a autorului Dumitru Anghel, O samă de scriitori (Brăila: Editura Istros, Muzeul Brăilei, 2014), apoi, după un an, în antologia lirică, Poeții în Cetate (Brăila: Editura Proilavia, 2015) - tipărită de Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila – sau, anul următor, în Antologie literară brăileană (Colecția “Cărțile Chirei”, Iași: Editura Pim, 2016), ca produs al celei de-a VIII-a ediții a “Taberei de creație și re-creație literară "Brăila - oraşul frate cu Dunărea"”. Tot în 2016, neobositul poet și gazetar, Virgil Andronescu, a fost menționat în lucrarea noastră (v. Gheorghe Sarău, Floarea rromă – 55 de exponenți rromi din România decedați după 1989, București: Editura Vanemonde), ca sprijinitor în documentarea pentru spațiul brăilean. Anul 2017, poetul Virgil Andronescu a primit, la Mizil, o mențiune la Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă “Romeo și Julieta”, ed. 2017-2018, în 2018 apar prezentări și recenzii la adresa creației sale poetice în mai multe publicații, scrie prefețe la volumele unor colegi și ia parte la lansările de carte ale confraților săi literari din creuzetul geoartistic Brăila – Galați – Tecuci - Tulcea (v., de ex., prefața la volumul de poezii Anotimpuri pastelate de Sibiana Mirela Antoche). Foarte important, rădăcinile teleormănene ale poetului scot, din când în când, câte o ramificație și acasă, Virgil Andronescu luând parte, de pildă, la dotarea cu material privitor la creația sa în cadrul Muzeului localității Segarcea Vale (inaugurat pe 1 iunie 2018, în vechiul local al Școlii Olteanca), venind acolo împreună cu mama sa, în 2021 decedată, originară din satul Olteanca, subsumat acestei comune, mai cu seamă că în aceste spații școlare ea fusese cândva elevă. Teleormănenii, în general, nu-l uită pe Virgil Andronescu, l-au introdus, de pildă, în muzeul respectiv, de asemenea, turnu-măgurelenii l-au inclus în Monografia Grupului Școlar Tehnic “G-ral David Praporgescu” din Turnu Măgurele, liceul unde urmase clasele a IX-a și a X-a de liceu. De bună seamă, întru laudă sunt și alte multe realizări ale sale.

Prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine Universitatea din București,

București, 26 ianuarie 2021 Gheorghe Sarau | Facebook

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii