Ora Brailei

Ora Brăilei - Virgil Andronescu

,,Ora a 25-a", fotografia unei tristeti de neimaginat si regasirea propriei ,,identitatii", acum alienate/ un film de neratat

- Virgil ANDRONESCU -

Da. Poza de final e cu adevarat tragica chiar daca in ea sunt obligati sa zambeasca a fericire. O tristete de neimaginat.
 



Acesta e un film pe care cinematografia noastra actuala nu il poate realiza, in primul rand sunt costurile mari iar in alta ordine de idei actorii mari ai teatrului si filmului romanesc nu mai sunt in viata ori sunt foarte batrani cai cativa ramasi. In anii comunismului nici nu se putea face un asa film, filmele serveau pe atunci numai propagandei regimului. Il vad chiar acum si chiar e un film de Oscar, Oscar pentru Romania ar fi putut fi! Realizare magistrala! Pentru oameni, in diferite conjuncturi- deobicei dramatice, poti fi oricand un altul si-un altul si-un altul, un ins, o vietate fara identitate, fara patrie, fara drepturi, care trebuie muncita, pana la epuizare in interesul, favoarea si castigul celorlalti, apoi exterminata ca si cum nu ai fi existat vreodata. De la crestin ortodox la evreu, de la evreu la ungur, de la ungur la arian, de la roman ortodox-evreu-ungur mongol la arian-nazist (prima veriga a stramosilor arieni ai rasei germanice din Transilvania), la naxist de rasa pura germanica, personajul principal trece din cauza si chiar datorita unor intamplari absurde si a unor ideologii aberante bazate pe experimente si cunostinte pseudostiintifice, religii mistificate si o istorie grosolan falsificata din orgoliul unor neghiobi ce-au condus lumea cu o arma in mana si alti ticalosi imprejur. Personajul fara o identitate sigura si la cheremul tuturor, e imbracat in nazist si primeste o arma. In naivitatea sa nu intelege nimic din ce i se intampla lui si intregii omeniri. URSS ,,elibereaza" cu tancurile Romania. Urmeaza decenii tragice si absurde. Exact ca in Cel mai iubit dintre pamanteni, se intalnesc calaul acum devenit victima si vicecersa. Armata ,,eliberatoare" calca totul in picioare: oameni, preoti, locuri, credinta, colaboratori! ,,Yankel" pleaca spre Romania supraveghind un convoi cu prizonieri repatriati, ,,americanii sau englezii" bombardeaza... lui ii e totuna. Acum, haina nemteasca il strica, pe nemti nu-i plac nici rusii, nici americanii, nici englezii, nimeni. Dorinta de a ajunge in SUA il aduce la ambasada acestui stat, dar, ghinion, e imbracat in ofiter nazist. E trimis intr-o tabara americana din Europa, ca prizonier german. Isi reintalneste prietenul, un scriitor- fiul preotului, arestat de bolsevici, arestat pentru adevarurile scrise, de fat autorul cartii ,,A 25-a ora". Aici da iar peste niste birocrati idioti. Istorie, religie, razboi, drame si tragedii familiale, dezastrul se produsese. A 25-a ora e ultima! Realizarea filmului e exceptionala. Ora 25 a fost fatala! Asa cum si lipsa identitatii poate fi din si in anumite conjuncturi istorice. ,,Yankel" e judecat de Tribunalul de la Nuremberg pentru ca reprezenta- pentru nazisti, veriga cea mai veche a rasei ariene, ,,dovezile" fiind fotografue de pe multele reviste si ziare de propaganda nazista ca dovada a existentei omului arian. E trecut in banca acuzatilor in cea a martorilor... As numi acest film Omul cu o mie de identitati sau Omul fara identitate, probabil ca e acelasi om dar vazut din perspective diferite. In ultimii 8 ani, in blanda-i naivitate si buna-credinta, habar nu a avut cine e, cine mai e sau cine mai poate fi. Acum SUA si URSS sunt aliati. Extraordinar finalul filmului! Nu este un film despre evrei, romani, germani, maghiari etc, e un film despre oameni si umanitate, despre identitatea si lipsa ei atat a indivizilor cat si a intreagii omeniri! MERITA A FI VAZUT!

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii