- Virgil ANDRONESCU -
Chiar nimeni din cei ce l-au trait nu isi mai aminteste nimeni de cutremurul din 1977?
Pana la varsta de 36 de ani am trait la Turnu Magurele, cartierul Odaia, municipiul in care s-a intamplat sa aiba loc nasterea mea, judetul Teleorman. In 2009, iunie 15, am ajuns la Braila unde am ramas. Aveam 4 ani si cateva luni si mi-amintesc foarte bine momentul. Pe 28 noiembrie facusem patru ani. Pe la ora 21.22 s-a intamplat sa se zguduie pamantul. Tata era schimbul doi la fabrica de conserve IPILF Turnu Magurele. Eram acasa cu fratele mai mic cu doi ani si cu mama. Dormeam toti trei in pat, unul deoparte si unul de cealalta parte a patului, mama intre noi. Eu la margine. Intuneric bezna si lampa cu gaz care lumina de pe peretele de la capul nostru, perete langa care se afla lada patului. La un moment am auzit usa sobei din camera cealalta deschizandu-se, lovind peretele. Soba dubla incalzea cele doua camere. I-am zis mamei ca am auzit zgomot dincolo, m-am ridicat de langa ea si am mers de-am inchis-o. M-am asezat din nou langa mama, pe bratul ei cu capul langa piept. Nu a durat mul si iar am auzit acelasi zgomot dar parca mai puternic. M-am ridicat iar si iar am inchis usa partii de soba din camera de alaturi. La intoarcere am observat- si nu am cum sa uit acel moment, cum lampa se misca ca pendula unui ceas, flacara festilei se misca contrar lampii, flacara incepuse sa palpaie gata-gata sa se stinga. M-am asezat langa mama dupa ce i-am aratat lampa. Cu atat am ramas in memorie din acele momente tragice pentru Romania. Acele momente avea sa schimbe tara din temelie dand apa la moara conducerii de stat de atunci. Se cunosc foarte bine consecintele. Peste timp, intreband-o pe mama, mi-a spus ca din momentul in care a vazut ,,balanganeala" lampii cu gaz lampant, cum era gata-gata sa se stinga fitilul acesteia, ne-a luat in brate pe amandoi pruncii in brate si a fugit cu noi in strada, in fata curtii dupa ce a suflat in flacara ce din cand in cand tinde sa se stinga. In strada tipete ale oamenilor, multi cu copii mici in brate, urlete de caini, pisici si pasari. Pamantul se misca. Tata mi-a povestit ca imediat ce s-a simtit cutremurul a fost, ca si ceilalti colegi, trimis acasa la familii. Noi eram afara, in fata portii, speriati, cand tata a ajuns. Momentele acelea... Am mai trait si altele dar nu de magnitudinea aceea, 7,4 grade pe scara Richter. Era in anul 1990 cand pe la ora 14.40 a avut loc un cutremur de mare magnitudine, pe 30 mai, 6,9 grade pe scara Richter. Eram acasa numai cu fratiorul Vasilica, ceilalti doi erau la scoala, parintii la serviciu. Pe Vasilica, nascut in septembrie 1987, il leganam pe picioare iar eu priveam la televizorul alb-negru Snagov 252. Deodata am auzit un vuiet, s-a intrerupt emisia apoi curentul. Zgaltaiala a fost destul de puternica. Vasilica adormise. De-abia dupa ce miscarea telurica se mai incetinase, l-am luat in brate si am iesit cu el afara din curte, pe strada tipete, plansete de oameni speriati ca de moarte si urletele animalelor la fel de speriate. Era pe 30 mai. Dupa cutremur, timp de 13 ore au urmat acestuia alte 80 de replici destul de importante ca magnitudine. Ziua ce a urmat, 31 mai 1990, a avut loc un al doilea cutremur de magnitudine mai mica 6,4 grade, iar dupa acesta- la cateva secunde s-a produs un al doilea de 6,1 grade, si acestea au produs victime umane cat si pagube materiale. Desigur ca am mai trait astfel de momente si de atunci incoace, de medie si mica intensitate: 1990-2004, 2013 etc. Asa momente dramatice, tragice nu se pot sterge din memorie, chiar daca in 1977 aveam doar cativa anisori. Informatii importante au aparut in presa anului 1977 despre dezastrul de atunci cat si despre schimbarile ce au urmat in Romania totalitar-socialista de pana la Revolutia din 1989.
.jpeg)
.jpg)
0 Comentarii