Filarmonica “Lyra - George Cavadia” la 8 ani de existenţă

Îmi asum cu drag riscurile actualului demers, de natură cât se poate de delicată de a vorbi, în mare, măcar, despre istoria realizărilor Filarmonicii brăilene „Lyra – George Cavadia”, de la 31 mai 2016 încoace.
Impresii, păreri, consideraţii, presupuneri, polemici, mai mult sau mai puţin subiective, s-au înregistrat în toţi aceşti ani. Important însă este faptul că în cei 8 ani scurşi, Filarmonica brăileană a acumulat suficient capital de prestigiu cultural, unanim apreciat, la nivelul întregii ţări.
Este o instituţie de artă, sub autoritatea Consiliului Judeţean Brăila, o instituţie ce promovează constant creaţii de autentică valoare, din literatura muzicală românească sau universală, promovează excelenţa în arta interpretativă, organizând lunar concerte şi recitaluri, cu nume şi formaţii camerale cunoscute, dar şi cu debutanţi în lumea artistică muzicală.
Au fost luate atâtea iniţiative ce au schimbat în bine viaţa culturală a oraşului nostru, ce-au adus un plus de valoare ridicând mult prestigiul acestei instituţii, şi nu merită a fi păstrate într-un con de umbră. Din contra! Filarmonica „Lyra – George Cavadia” se poate înscrie cu litere mari printre instituţiile care, la urma urmei oferă servicii culturale nu numai „elitei”, care după cum se constată cu mare bucurie, de altfel, este din ce în ce mai numeroasă la Brăila.
Filarmonica „Lyra – George Cavadia” este parte din istoria acestei zone atât de bogată în nume ce şi-au lăsat amprenta în viaţa culturală a ţării.
La 31 mai 2024, este ziua ei, a Filarmonicii brăilene! Este un moment de mare sărbătoare, este un eveniment ce trebuie marcat prin bucurie împărtăşită. Cel puţin, aşa percep eu această zi. Şi nu numai eu, ci tot alaiul de melomani ce vin în sălile de concert (Casa Tineretului sau cocheta sală din sediul Filarmonicii).
Câştigul cel mare al Filarmonicii brăilene constă în primul rând în înfiinţarea Orchestrei de cameră „George Cavadia”, apoi a formaţiilor camerale (cvintet, sextet, grup vocal-cameral) cât și a colaborării cu celelalte instituţii culturale din oraş (Liceul de Arte „Hariclea Darclée”, Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, Muzeul Carol I) sau din ţară (Teatrul de Operă şi Operetă „Nae Leonard” Galaţi, Filarmonicile din Braşov, Cluj, Bucureşti, Iaşi).
Stagiunile muzicale au abundat în toată această perioadă de concerte, recitaluri, deplasări în judeţ sau în ţară. Pe scena Filarmonicii s-au perindat dirijori consacrați, grupuri camerale de înaltă ţinută artistică, tineri debutanţi, nume sonore în arta interpretativă (Alexandru Tomescu, Viniciu Moroianu, Lucian Moraru, Radu Mihai Ropotan, Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Ştefan Cazacu, Florin Ionescu Galaţi, Ioana Maria Lupaşcu, Sânziana Mircea, Alexandru Burcă, Laurenţiu Sima, Carmen Topciu, Florentina Soare, Aurelian Băcan, etc.)
Asta şi pentru că directorul Filarmonicii, col. (r) Petrea Gogu, un adept al strategiilor pe termen lung, a trasat linia câştigătoare a acestei onorabile instituţii, ghidându-se poate, după înţeleptul principiu, conform căruia dacă stagiunea tot începe întotdeauna toamna, când poate „plouă” prea mult, „nu-i suficientă doar o umbrelă”. Încerci să te gândeşti chiar şi la o Arcă....aşa cum a făcut-o cândva, cineva...salvând omenirea...
Şi, s-a gândit bine managerul Filarmonicii, pentru că nimeni nu mai poate contesta standardul ridicat al acestei instituții, nici valoarea „Festivalului Naţional al Muzicii de Cameră – SUBITO”, aflat în toamnă la cea de-a III-a ediţie şi devenit un adevărat „pol de interes” pentru formațiile camerale din ţară.
Am credinţa că, după un alt şir de ani, Brăila se va număra printre centrele culturale de maximă importanţă din România, viaţa muzicală din această parte de ţară va fi înfloritoare şi nimeni nu va mai putea nega faptul că, doar ea, „MUZICA, are puterea de a metamorfoza spatii şi de a construi adevărate catedrale sonore”.
La mulţi ani, dragă Filarmonică brăileană!

prof. Marilena Niculescu