Autostrăzile României, trenurile Căilor Ferate Române, parcurile, grădinile publice, piețele publice, mănăstirile, vârful munților, malurile apelor curgătoare și necurgătoare, plajele Mării Negre, resorturile hoteliere din Grecia, Turcia și mai ales din Bulgaria sunt pline de români prinși în caramboluri, dănțuieli, grătare, rugăciuni la icoane făcătoare de minuni și tărășul în patru labe, bălăceală și alte diverse răzgâieli tradițional românești.
Ăia de se târăsc precum râmele, poate că și gândesc și vor cere și-o minune prin care bugetul țării să-și revină iar populația să se-ndicstreze în dezmăț fără limite!
În timp ce țara e în criză de bani la buget și e în pericol de intrare în incapacitate de plată – adică de a nu se mai putea plăti pensiile și salariile, românii sunt puși pe distracții și din când în se mai și văită că nu mai pot trăi din cauza măsurilor economice luate de guvernul Bolojan pentru reechilibrarea bugetului țării.
Toate zbenguielile, răzgâielile și orgiile românilor, presupun că sunt făcute pe bani, nu pe nasturi, și costă destul de mult pentru situația pe care o deplâng conaționalii – în pauzele de distracție, desigur.
Toți cei de mai sus, sau cei mai mulți dintre aceștia, anunță, printre râgâieli cu miros de mici și damfuri de bere, între o bălăceală prin cine știe ce bălți afumate de grătare slinoase și după un ars de soare cu sfârâit de friptură, între câteva înjurături și câțiva pumni aplicați în traficul haotic, că – imediat ce-și vor sfârși vacanțele și concediile – vor ieși în stradă la mitingeală și greveală contra și împotriva sărăcirii patriei de către Bolojan și Nicușor, împotriva și contra nației însetate, înfometate și sleite de energie.
În același timp, medicii și profesorii acceptă- cu burțile lipite de șira spinării și cu creierele suprapline de carte, reforma pentru a-și putea practica profesia, dar magistrații – și alți unici ca ei – și-au betonat salariile și pensiile, pensionările și toate privilegiile.
Prin clasa a 8-a, tovarășa profesoară de română și latină spunea celor care nu pricepeau o boabă de latină – Silva, silvae (spus cum se scrie), la toamnă tataie! – adică ne vedem în toamnă la corigență.
Întreb din nou: ce sens mai are greva, de exemplu în educație, dacă obiectul grevei a dispărut prin deja începuta implementare?
Dar, burțile sunt pline, mințile tulburi, circul și pâinea au fost îngurgitate și durează ceva timp până sunt digerate și asimilate? Cum să faci grevă cu burta plină și creierul zbânțuit? Ridicolul absolut, în timp ce omenirea arde și la propriu și la figurat!
Virgil Andronescu
.jpg)
0 Comentarii