- Gheorghe SARAU -
Biografia nr. 32/ 10.02.2022 - finanțistul, ministrul de finanțe, guvernator al Băncii Naționale a României Florea DUMITRESCU (ns. pe 4 aprilie 1927 în satul Gârdești, comuna Necșești - m. la București, în 16 aprilie 2018, la București), format în satul natal, la Turnu Măgurele și București
* Continuăm prezentările incluse în manuscrisul meu, aflat în lucru (Gheorghe Sarău "Dicționar de personalități legate prin studii, profesie sau rudenie de Turnu Măgurele").
** Este vorba de personalități care NU sunt născute în Turnu
Măgurele, dar au trăit aici și AU AVUT CONTRIBUȚII notabile în domeniile lor, cel puțin la nivel județean, național.
***
DUMITRESCU, Florea – doctor în economie și statistician, fost ministru de finanțe, fost guvernator al Băncii Naționale a R.S.R., ambasador (ns. pe 4 aprilie 1927 în satul Gârdești, comuna Necșești, din județul Teleorman – m. în 16 aprilie 2018, la București). Florea Dumitrescu, deși provenea dintr-o familie înstărită de agricultori, a dorit să învețe (spre regretul tatălui, care îl dorea forță de muncă alături de familie), așa că, după clasele primare parcurse în sat (1934-1938) și după absolvirea claselor gimnaziale, adolescentul în vârstă de 16 ani, Florea Dumitrescu, vine la Liceul Comercial din Turnu Măgurele (cu același sediu, ca și azi, situat pe strada Oituz), unde, în intervalul 1943-1946, absolvă patru clase de liceu în doar doi ani școlari parcurși. Își susține bacalaureatul și, între 1946-1949, îl găsim student la specializarea “Finanțe - Credite” din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Un om norocos, nu doar în liceu, dar și în perioada studiilor universitare, căci, acum, “prinde” reforma învățământului, beneficiind de reducerea perioadei de studii de la patru la trei ani, prin urmare, în 1949, când avea 22 de ani, absolvă studiile în profil economic .Este și anul când debutează ca lucrător bancar în sucursala din Cugir a Băncii Naționale a României, răstimp de șase luni, după care își continuă, pentru încă patru luni, activitatea la sucursala coordonatoare din Deva. Tânărul finanțist Florea Dumitrescu revine însă la București, unde, se pare, din 1950, lucrează în filiala orașului București a susnumitei bănci și, de aici, face pasul, în 1954, spre Banca Națională (zisă “Centrală”), într-o direcție despre care el spunea că gestiona relația bancară cu “armata, securitatea”. În anul 1962, funcționarul bancar Florea Dumitrescu intră în rândurile “Partidului muncitoresc român”, deschizându-i-se o rută bogată profesional și ca imagine în societate. Este recompensat, doi ani la rând, cu “Ordinul Muncii” (clasa a III-a, în 31.XII.1963) și cu Medalia “A XX-a aniversare a Eliberării Patriei” (acordată în 1964), dar Florea Dumitrescu participă, alături de alți colegi, și la elaborarea unor instrumente de lucru în profil financiar sau a unor secțiuni din cadrul unor lucrări mai ample (v., de ex., în anul 1965: co-autor la “Dicţionarul statistic-financiar” și la monografia” Judeţele României”). În anul 1966 primește o nouă distincție (Medalia “Tudor Vladimirescu” - clasa I), însă, mult mai important, tânărul specialist Florea Dumitrescu, în vârstă de 39 de ani, intră în învățământul superior, cu începere din anul universitar 1966-1967, predând, ca lector drd., cursuri de statistică financiară la facultatea de profil a Academiei de Studii Economice Bucureşti, până în anul 1970 (deși se spune că a fost și conferențiar, lucru neverosimil, căci doctoratul în economie și-l trece abia în anul 1983, cu o temă privind stabilitatea monetară). Oricum, cu începere din anul 1967, finanțistul și universitarul Florea Dumitrescu își desfășoară activitatea pe multiple planuri. Este, de pildă, cooptat, la propunerea lui Manea Mănescu, într-o delegație cu specialiști stabiliți la nivelul central al partidului, care s-a deplasat în SUA pentru documentare, la fața locului, asupra economiei americane. Florea Dumitrescu scrie, alături de colegi, alte lucrări (v. 1968: Florea Dumitrescu; Severian Milculescu-Bereanu; Gheorghe Phyffer; Anghel Dumitrescu, Finanțarea și creditarea CAP, București: Editura Agro-Silvica, 108 p.), ajunge vice-președintele Consiliului Economic (1968-1969) și, din nou, este evidențiat cu medalia “A XXV-a aniversare a Eliberării Patriei – 1969). Noua poziție de “membru supleant al CC al PCR”, dobândită de Florea Dumitrescu în 12 august 1969 (pe care avea o deține până 21 iulie 1972), avea să-l proiecteze imediat, la vârsta de 42 de ani, în demnitatea de Ministru de Finanțe [din 19 august 1969 - urmând după Virgil Pârvu (16 iulie 1968-19 august 1969) - funcție în care Florea Dumitrescu rămâne până în 7 martie 1978, când este înlocuit, de Nicolae Ceaușescu, cu Paul Niculescu-Mizil (7 martie 1978 - 26 martie 1981)]. De bună seamă, între 1969-1978, vreme în care Florea Dumitrescu se află, aproape zece ani, în fotoliul ministerial, acesta - pe lângă activitatea economică, financiară - își continuă, în limita timpului, şi cercetare ştiinţifică (îl reperăm, de ex., în 1970, alături de colegi, co-autor la un volum de 500 p.). În anul 1971, demnitarul Florea Dumitrescu este înnobilat cu “Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a”, căci, evident, acesta rămâne activ și în plan politic (între 1969-1975 fiind deputat în Marea Adunare Națională și membru supleant al C.C. al P.C.R.). Ca Ministru de Finanțe, Florea Dumitrescu a contribuit la câteva realizări deosebite pentru România (prima țară socialistă din CAER, care a încheiat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (aderare în 15.12.1972) și cu Banca Mondială), acesta fiind chiar, între 1972-1978, guvernator al României la Consiliul Guvernatorilor al acestor două instituţii. Tot în acest interval, mai precis, între 12 iulie 1972 - 24 noiembrie 1989, specialistul bancar Florea Dumitrescu devine membru permanent al C.C. al P.C.R. și lucrul acesta se observă, căci, la câteva luni de la numire, primește, în decembrie 1972, medalia “25 de ani de la proclamarea Republicii”, este, în continuare, deputat în Marea Adunare Națională (în sesiunile 1975-1980) și, din nou, în anii următorii este evidențiat printr-o avalanșă de distincții: 1974 -“Ordinul 23 August” - clasa a II-a și cu medalia “30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascist”;
1976 - Decoraţia “Ordinul Republicii – Marele Cordon”, conferită de preşedintele Republicii Arabe Egipt”; 1977- Decoraţia “Ordinul naţional al Leului” – mare ofiţer, ocordată de preşedintele Republicii Senegal; 1977 - Decoraţia “Ordinul Leopold II – Marea Cruce” înmânată de MS Regele Belgiei. A nu se înțelege că recompensele erau pentru activitatea sa politică, căci – așa cum declară Florea Dumitrescu într-un interviu – acesta avea, la vremea aceea, un palmares profesional deosebit: “Până când am ajuns la Beijing, în perioada funcționării mele ca ministru de finanțe, înființasem șapte bănci mixte, româno-engleză, româno-franceză, româno-germană, româno-italiană, româno-egipteană… Și cu americanii am avut o bancă. Prima bancă am înființat-o cu o firmă financiar-economică din Statele Unite” (v. RADOR - Radio Observator România - agenție națională de monitorizare a presei, publicat on-line în 19 aprilie 2018, dar interviul fusese realizat, în 4 mai 2015, de redactorul Marian Mizdrea (de la RRI – secția în limba chineză, cu Florea Dumitrescu (în calitatea sa de președinte al Asociației de prietenie România - China). Căci, Florea Dumitrescu începe o nouă etapă, de cinci ani, în viața sa profesională, fiind, între 6 iulie 1978 - 15 aprilie 1983, ambasador extraordinar al RSR în China, acolo reușind să restructureze relațiile dintre cele două țări de încredere în cooperarea economică: ”În perioada în care a lucrat ca ambasador în R. P. Chineză, a contribuit la creşterea volumului de comerţ exterior dintre România şi China, de la 410 milioane de dolari, cât era în anul 1977, la circa 1 miliard de dolari, în 1980, volum care a fost atins după 20 de ani” (după cum se arată pe situl AOSR). Este de notat ș faptul că, în paralel cu misiunea sa diplomatică din China, Florea Dumitrescu a girat, între 7 mai 1979 - 9 martie 1987, și pe cea de ambasador extraordinar RSR în Birmania (Myanmar). Revenirea de la postul diplomatic din China în țară îi dă prilejul lui Florea Dumitrescu să-și susțină, în 1983, teza de doctorat, cu o temă dedicată “stabilității monetare, obținând titlul de doctor în economie. În perioada următoare (delimitată de datele 17 martie 1984 - 17 martie 1989), Florea Dumitrescu este Guvernatorul Băncii Naționale a RSR, acesta, imediat de la instalare, procedând la întâlniri cu lucrătorii din sucursale județene (v. prelegerea Sarcini ale Băncii Naționale a Republicii Socialiste România în etapa actual. Cuvîntul tovarășului guvernator Florea Dumitrescu la Consfătuirea de lucru cu directorii sucursalelor județene, din 27 aprilie 1984; astfel de întruniri au avut loc, evident, și în anii următori: v., de ex.: Cuvîntarea tovarășului Florea Dumitrescu, Guvernatorul Băncii Naționale a R.S. România, la consfătuirea de lucru din 9 ianuarie 1987 cu cadrele de conducere din centrală și sucursale). Dar, din păcate, deși a demonstrat competență în profesie, la cele mai înalte cote ale exigenței și eficienței, deși era deputat în Marea Adunare Națională (1985-1989), Florea Dumitrescu este schimbat, în 17 martie 1989, din postul de Guvernator al Băncii Naționale, prin decizia lui Nicolae Ceaușescu, și este numit pe un post prin care i se restrângea și ecrana competența, anume, pe cel de vice-președinte al CEC (Casa de Economii și Consemnațiuni). După evenimentele revoluționare din decembrie 1989, Florea Dumitrescu intră într-un con de umbră (l-a marcat amărăciunea că, răstimp de două decenii, principala instituție bancară a țării nu a fost interesată să-l consulte în domeniul pe care, cinci ani, el îl “guvernase”). Cu toate acestea, Florea Dumitrescu continuă să scrie și să publice în profil economic (v. 1993, Căile stabilităţii monetare, București: Editura Academiei Române, 398 p.; ISBN-10: 973-27-0399-7; ISBN-13: 978-973-27-0399-1; Premiul “Petre S. Aurelian” pe anul 1993, acordat la sfârșitul anului 1995 de Academia Română, Secţia ştiinţe economice, juridice şi sociologice), dar, și mai important, este că, tot în 1995, este ales președintele “Asociației de Prietenie România – China”, funcție pe care avea să o onoreze cu competență până în ziua decesului, survenit în după amiaza zilei de luni, 16 aprilie 2018.
În anii următori numirii în această funcție (1995-2018), specialistul Florea Dumitrescu publică, în 1999, lucrarea Evantaiul celor 10000 de gânduri. România și China: trei veacuri de istorie ([coordonatori: Florea Dumitrescu ... [și alții]; Note întocmite de Ileana Hogea-Velișcu (Yang-Ling). Language Romanian, Chinese, English. Romanian, Chinese, and English; summaries in English. București: Editura "Ion Cristoiu", 592 p., 3 vol. ISBN 973992333X), devine, în 2000, președintele Fundației „România 2000” și, în 2003, capătă titlul “Omul anului 2003” (ulterior și în 2008), acordat de American Biographical Institute, Inc. ABI, “pentru realizările şi contribuţiile în favoarea societăţii și membru din 2003 al bordului de cercetare al consilierilor”. Desigur, în 2005, se reeditează vol. I (532 p.) al lucrării Evantaiul celor 10000 de gânduri, dar, un an mai devreme, se publică volumul Cunoaşte România (București: Editura Economică, 2004, apărut “sub egida Academiei Române, a Societăţii Române de Statistică şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă”), pentru care Florea Dumitrescu primește Premiul “Virgil Madgearu” (acordat, în septembrie 2005, de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România). Tot în anul 2005, apare vol. Tranziţia 1990-2004 - Experienţa românească (București: Editura AGER – Economistul, 344 p.), pentru care este onora cu Premiul “Nicholas Georgescu–Roegen” (acordat în noiembrie 2006 de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România). Participă, de asemenea, la apariția volumelor Connaissez la Roumanie (colectiv, 2006), Cunoaște România - membră a Uniunii Europene (colectiv, 2007), în engl., în 2008: Knowing Romania - member of the Union European. Sunt tipărite și volumele: Evantaiul celor 10000 de gânduri. România şi China. Trei veacuri de istorie (vol. II, 498 p., 2007; vol. III, 510 p., în 2008). Tot în 2008, acesta editează, alături de alți colegi, vol. Politici macroeconomice de integrare a României în Uniunea Europeană (Bucureşti: Editura Economică, 520 p. [coautor: Marius Băcescu, Florea Dumitrescu, Angelica Băcescu-Cărbunaru, Monica Condruz-Băcescu; apărut în ianuarie 2008]. În anul 2008, ca preşedinte al Asociaţiei Române de Prietenie cu China, Florea Dumitrescu este distins de partea chineză cu titlul de „Ambasador de onoare al prieteniei“, considerată ca fiind cea mai mare distincție a poporului chinez. În 2010, se republică vol. III al lucrării Evantaiul celor 10000 de gânduri, Editura: Puzzle Works Publishing, 519 p., ISBN: 978-973-1885-18-6; în limbile română și chineză), iar în 14 martie 2012, la vârsta de 85 de ani, Florea Dumitrescu şi-a prezentat discursul de recepţie, Contribuţii la evitarea crizelor economice şi la reducerea sărăciei, în „Sala Verde” a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), cu prilejul primirii sale în această structură (de altfel, la această dată, Florea Dumitrescu deținea și alte misiuni: colaborator permanent al Institutului Naţional de Statistică (ca membru al Societății Române de Statistică și membru în consiliul director al acesteia), vice-președinte al AGER - Asociației Generale a Economiștilor din România) etc. De asemenea, în ziua de duminică, 3 februarie 2013, la prima ediţie a “Galei Premiilor Casei Româno-Chineze”, ce s-a desfășurat în Sala “Le Diplomate” a Hotelului “Athenee Palace Hilton” din Bucureşti, între cei recompensați cu premii special s-a numărat și Florea Dumitrescu (etichetat ca “fost Guvernator al Băncii Naţionale, fost ambasador al României la Beijing”). Ca o recunoaștere a personalității și a contribuțiilor sale, Florea Dumitrescu este inclus, la p. 180, în volumul realizat de Mihai Berca, Laurențiu Guțescu, Ion Bold și Marius Băcescu, Oameni de seamă. Economiști (București: Editura "Mica Valahie", 2013; ISBN 9786068304571). Un îndemn divin, poate, face ca redactorul Marian Mizdrea, de la emisiunea în limba chineză de la Radio România Internațional, să imprime și să difuzeze în ziua de 4 mai 2015 un interviu cu Florea Dumitrescu (postat, ulterior, în 19 aprilie 2018, pe situl RADOR (Radio Observator România - agenție națională de monitorizare a presei), cunoscându-i-se, astfel, activitatea grație acestei evaluări proprii, inedite. Florea Dumitrescu se muta din această lume, la vârsta de 91 de ani, în după amiaza zilei de luni, 16 aprilie 2018, fiind găsit mort în apartamentul său de două camere, plătit cu chirie la stat. Peste doi ani, teleormănenii îi cinstesc memoria, în ziua de vineri, 14 februarie 2020, la Alexandria, când, în sala de lectură a Bibliotecii Județene “Marin Preda” Teleorman cu sediul în Alexandria, se lansează volumul autobiografic “O viață de om într-o viziune economică” (Alexandria: Editura Velox, 2018), în prezența nepoților autorului defunct, Elefterian și Speranța Dumitrescu). Prin ce să fie Florea Dumitrescu așa de important? – ar întreba unii. Prin cele peste câteva sute de materiale elaborate - unele și publicate, ca articole, analize, studii, texte ale unor cuvântări, cărți – în calitate de autor și co-autor etc. în domeniul economic, financiar, al stabilității monetare etc etc? Credem că răspunsul privind activitatea lui Florea Dumitrescu (cel puțin din perioadele 1969-1978 și 1984-1989) se află, într-o formă sintetică, din CV-ul acestuia postat pe situl AOSR (Asociația Oamenilor de Știință din România, accesat de noi în 9 februarie 2022), pasaj edificator pe care îl reproducem in extenso aici: ”Activitatea economică, financiară şi de cercetare ştiinţifică: în funcţia de ministru al Finanţelor (1969-1978) şi de Guvernator al Băncii Naţionale a României (1984-1989) a contribuit efectiv, prin mecanismele specifice financiare şi monetare la creşterea, dezvoltarea şi modernizarea industriei, agriculturii şi altor activităţi, la menţinerea echilibrului financiar şi valutar al ţării: dinamica produsului social în preţuri comparabile a fost de 231% în anul 1980, faţă de 1970, şi de 129% în anul 1989, faţă de 1980. În toţi anii în care a îndeplinit funcţia de ministru al Finanţelor, bugetul de stat s-a încheiat cu excedente care au variat între 1% şi 3% din venitul naţional. Volumul exportului în devize convertibile a crescut de la circa 800 de milioane de dolari, cât era în anul 1970, la peste 7 miliarde de dolari, în 1980. În perioada 1984-1989, soldul balanţei comerciale a fost pozitiv, cu 13,8 miliarde de dolari, iar datoria externă a scăzut cu 7 miliarde de dolari. Având funcţia de ministru al Finanţelor, a condus delegaţia română care a negociat, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe (1969-1972) proiectul Acordului de aderare a României la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Mondială. A semnat în numele Guvernului român, în decembrie 1972, la sediul Fondului Monetar Internaţional din Washington, Acordul prin care România a devenit membru al FMI şi al Băncii Mondiale. Ulterior a îndeplinit funcţia de guvernator al României la Consiliul Guvernatorilor al celor două instituţii (1972-1978). A participat la negocierea mai multor acorduri de împrumut cu reprezentanţii FMI şi Băncii Mondiale, a vegheat la utilizarea creditelor pentru modernizarea industriei, agriculturii, transporturilor şi altor activităţi”.
***
Bibliografie: v. și: CSV 1996 – 245-246; Gheorghe Sarău – documentar realizat în ianuarie – februarie 2022, pe baza resurselor on-line.
0 Comentarii